Timpul parca s-a oprit in loc iar pulsul ei a luat-o razna. Privirea sa era ațintită pe cei doi ochi verzi, încercând sa se asigure ca nu coboară, pentru ca ea ar fi intrat in pământ de rusine. Mai mult decât agitata, încerca sa iasă din acea postura mai mult decât jenantă, dar gândirea ei era blurată, nu îi trecea absolut nimic prin cap. Respirația ei devenise frenetică iar buza sa de sus începuse sa tremure nervos, fiind intr-o situație greu de stăpânit. S-ar fi ridicat, și ar fi ieșit val vârtej, dar durerea exagerata nu o lasă nici măcar sa își miște lejer mâna. Capul ei era torturat de amețeala și durere. Tensiunea se simțea de la o poștă, dar doar ea o putea simții pentru ca el era pierdut in gândurile sale, un fel de meditație cu ochii deschiși. Ce putea fi mai rau, faptul ca ea tocmai ce atinsese moartea, sau faptul ca el a distrus ceva, la care a lucrat cu sfințenie, ceva ce a schimbat modul sau de gândire, modul sau te viața. In acest moment, lui i se derula in minte, in mod repetat, momentul cu el, dând cu piciorul la ani de antrenament, ani in care a depus efortul suprem sa se schimbe, sa nu fie ca toți ceilalți, sa fie cât mai uman posibil, și reusise, nu gustase de 31 de ani sângele, trăia doar cu sângele vacilor pe care le creșteau niște fermieri plătiți de el însuși. Nu era la fel de bun ca și ceilalți, dar se mulțumea oricum, era împacat cu ideea ca nu rănește oamenii, iar acum, un joc psihologic se zbătea în creierul sau, iar câteva cuvinte se audeau in ecou, cum sa repare asta?
Leila a mormait apatic, trezindu-l pe el din „transă". Privirea lui a fulgerat rapid spre ea, iar pupilele deveneau din ce in ce mai închise. Mirosul de sange ii săpa in plămâni, iar fiara din el, dorea cât mai rapid sa iasă din mică bulă încuiată, tânjind sa devasteze tot. Ea nu exista acum pentru el, nu stia cine e, cum a ajuns acolo, sau ce se petrece cu ea, dar nici nu ii pasa, doar râvnea sa ii ciopleasca gâtul. Nu era nimic mai important decât asta.
Intr-o fracțiune de secunda, el s-a repezit la gâtul ei, infigandu-și colți ascuțiți, direct in rana, aceasta simțind disperarea, uitând de toată durerea, și zvarcolindu-se de durere. Ca un mic pui de găina, in ghiarele unui vultur, mic și fără apărare. In schimb el, simțea un nou început, și cât de greșit era, la fel de mult ii plăcea.
CITEȘTI
Suflet dăruit
أدب الهواةSufletul său blestemat, un drum fără cale, o fiară care vede doar rău in jurul ei, maniac sa sufere și sa se autodistrugă, dar in același timp să-i tragă pe toți după el. Neînțeles de nimeni, și neacceptând dragostea, alege sa spulbere orice urma de...
