Doar atat? Parca era fericit ca moare...ce plan? Cum voi putea eu sa fiu fericita vreodata? Traiesc doar pentru Chris...Chris! Unde e?
-Doctore?
-Da?
-Unde e fiul meu?
-Aaa...e la mama dv.
***-Draga mea, ai un baiat incredibil! Cum de nu mi l-ai aratat pana acum?
-Mama, tu m-ai urat in clipa in care m-am maritat cu Sid...ce rost avea..
-Nu te-am urat, mereu am vrut sa am grija de tine...dar tu ti-ai facut viata atat de grea, oare de ce nu m-ai ascultat? Acum te vad neputincioasa cum suferi si nu te-ai ales cu nimic. -Mama, termina. Sunt obosita. Ma duc la Chris.
***-Chris! Ce faci? Pot intra?
-Da, mama!
-Hey, cum esti?
-Ma simt bine...tu?
-Mai bine, doar esti cu mine.
-Mergem azi la cimitir?
-Da.
***Era pustiu la cimitir...am mers intai la locul lui Sid...apoi la Ryan...plangeam si eu si Chris...
-Mama, cum de ni se intampla asta? Aveam o viata perfecta!
-Stiu, puiule. Va fi bine. Promit.
Am lasat fiecare cate un trandafir apoi...
-Nu v-ati saturat sa lasati flori la un mormant gol?
In acel moment ne ingrozim amandoi...
-Mama...e fantoma lui tata!
-Nu Chris...e...esti aici, iubitule.
