CAPITOLUL 22

50 2 0
                                    

Ma ridic de la masa, deschid ușa.Nu apuc sa zic ceva ca vocea barbatului ma întrerupe...

-Kim Lander, sunteti chemata la secție pentru a răspunde unor acuzații de violenta fizica. Ma anunta unul din polițisti aflați în fata mea.

Și în momentul ala îmi suna și telefonul.

-Îmi acordați un minut, va rog!? Întreb politicoasa.

-Sigur! Aproba aceștia și răspund la apelul lui Murph.

"-Kim, am dat de belea, tirul care l-ai oprit era unul obișnuit, a fost o capcană, nu existau doua tiruri care sa intre în oraș, era unul singur și anume cel care nu a oprit deloc. Și în momentul de fata ai doua plangeri de violenta fizica, una de la o tipa Larisa și una de la șoferul tirului. "

-E bine ca acum te-ai trezit sa ma anunți, hai pa ca am treaba! Spun și înainte sa închid telefonul ii scriu un mesaj scurt          "Politia"  de unde va înțelege ce are de făcut.

-Ati terminat domnișoară Kim!? Întreabă celalalt polițist, ceva mai aspru.

-Da. Spun și ii las sa ma conducă spre mașina.

Ajung la secție și sunt băgată într-o celula. Ii aștept pe Murph și sper ca a rezolvat măcar cu javra de Larisa. Un gardian vine și ma anunță că am un vizitator și anume avocatul meu, adică Murph, în caz ca nu știați pe lângă hacker e și avocat, omul aproape perfect.

-Ai rezolvat ceva? Cu tarfa aia? Știi ca la școală de corecție nu trebuie sa ajung.

-Calmează-te, vrea 50 de mii.

-Poftim? Trebuia sa ii sparg fata de tot când am avut ocazia.

-Pai e mutilata ori cum, asta e minimul care mi l-a cerut ca să își retragă plângerea.

-Și de unde sa scot bani ăștia? Totul merge mai prost pe zi ce trece, dacă Maddox ar fi aici..

-Kim, nu ai timp sa te gândești la asta. Unde îți sunt bani?

-Care bani? Nu am mai participat la curse,trafic prea mare nu am făcut dar am bani, pe un cont, îi păstrăm pentru Kara.

-Bani pentru Kara ii poți recâștigat dacă te întorci pe pista, unde îți e locul. Plus, părinți ei își permit tratamentul.

-Bine.

După ce i-am dat codul, a plecat. A trecut ceva timp și acum aud din nou pași cuiva pe coridor. Un polițist deschide poarta celulei și îmi pune cătușele.

-Ești chemata sa răspunzi la prima audiere. Ma informează acesta în timp ce ma conduce spre biroul comandantului șef.

După ce tipul bate la ușă, o voce josa îl îndeamnă sa între.

-Sa trăiți, domnule! La ordinele dumneavoastră.... Începe polițistul dar șeful sau ii întrerupe printr-un gest al mâini. Polițistul  îmi desface cătușele și iese iar domnul ma îndeamnă sa ma așez.

-Domnișoară Lander, cred ca aveți la cunoștință ca sunteți acuzata de violenta fizică.

-Sigur.raspund simplu.

-Dar ce as vrea eu sa știu e : de ce l-ați agresat pe domnul Teodor pe drumul care făcea legătură între oraș și granița?

-În seara aceea niște prieteni trebuiau sa vina în vizita și m-au rugat sa îi aștept la granița pentru ca au uitat cum sa ajunga la mine. Când am ajuns aproape la garanita m-au anunțat ca uneia din prietenele mele, care era gravidă în luna a 7 a, i s-a făcut rău și s-au dus de urgenta la spital. Asa ca eu m-am întors,dar mi-s-a oprit mașina. .Era destul de târziu, nu prea aveam pe cine să anunț asa ca m-am hotărât sa cer ajutorul cuiva care trece.

Cand pericolul te pandesteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum