CAPITOLUL 20

50 1 0
                                    

Nici nu știu când am adormit aseară, dar știu ca zgomotul infernal al telefonului nu ma lasă să dorm în continuare, asa ca aleg sa răspund.

Cu voce răgușit și obosita fără a deschide ochii pronunț simpul:
-Da?
-Bună ziua domnișoară Lander. Amicul dumneavoastră tocmai s-a trezit și însita sa fie externat pentru a discuta cu dumneavoastră!
-Va rog sa ii transmiteți, din partea mea ca nu am ce discuta cu dansul si ca ar fi bine sa nu ma  mai caute,dar totuși ii urez sănătate pentru ca mi-a salvat viata.

-Ii voi transmite! La revedere!

-La revedere! Spun aproape adormita de somnul ce m-a cuprins din nou.imi las capul sa se afunde  in perna si acum cuprinsa de parfumul lui.

.............................................

-Kim,descide usa!La drcu ,deschide odata! 

  Urlete si bubuituri puternice in usa,asta am auzit cand am fost trezita.Si stiu cine,e el!Prefer sa nu raspund dar continua.Brusc toata zarva se opreste.Au urmat clipe de linste in care am oscilat intre ce vreau sa aleg,sa il las sa plece sau sa ma duc dupa el.La drcu!Nu stiu!

 Ma invart pe calcaie si raman masca!E chiar aici!Doamne,s-a fortat sa urce pana aici si rana si s-a desfacut!

-Esti prost?il intreb

-Da!

-De ce ai venit?De ce ai urcat pana aici cu rana aia ne inchisa!?Nu gandesti?

-Nu imi pasa de taietura asta!Acum trebuie sa rezolv alt ceva!

-Ah ,da?Si ce anume sa rezolvi?Nu ai rezolvat deja tot?

-Kim,sti si tu, nu asta am vreut sa zic...spune atigandu-mi bratul

-Nu ma atinge!Nu imi pasa ce ai vrut sau ce nu ai vrut,conteaza ca ai zis!Asa ca eu zic sa pleci!spun in timp ce ma imbrac.

Cand ma întorc nu îl mai vad. A plecat! E bine ca am scăpat rapid...sau nu? În ori ce caz, nu îmi voi preocupa timpul cu asta. Azi trebuie sa... Nu trebuie sa fac mai nimic. Misiunea de aseară clar a dat greși, cu Ethen nu voi sta, la spital, la Kara nu prea vreau sa merg... Cred ca ma voi duce sa vad cum se descurca dansatoarea  latino.

Și asa cum am crezut am și făcut, după ce am trecut pe acasă, am mâncat, am făcut o baie fierbinte și m-am îmbrăcat lejer, am plecat spre clubul unde trebuie sa danseze frumusica fata cu par și ochi negri.

Întru în club, ma asez la bar și îmi comand un simplu cocktail . Ma uit pin încăpere încercând sa o zăresc dar nu izbutesc.

-Unde e dansatoarea de latino cu parul negru? Îl întreb pe barman

-Miruna?

-Da, tantalaule! Unde e?

-A luat-o un tip mai devreme pe sus, dacă auzeai cum urla!zâmbește tantalaul din fata mea.

-Si tu te-ai uitat ca prostul! Spun varsandu-i cocktail-ul în cap și plecând.

Deschid ușa holului ce duce spre camerele unde bărbații își fac de cap cu dansatoarele și deja aud țipetele de opunre ale fetei și înjurăturile bărbatului. Ma îndrept rapid spre camera de unde se auzeau țipetele sperând ca încă nu s-a întâmplat nimic. Dar atunci când deschid ușa, în fata ochilor îmi apare o imagine deloc plăcută. Fata plângea, ne mai putând face nimic, era ținută de manile bărbatului de cap și mâini, stand în genunchi la marginea patului,barbatul nepăsător își continua  "treaba". Nu am mai stat sa ma uit, m-am dus în spatele tipului, l-am prins de cap și i-l am intors cu purere în partea dreapta. Bărbatul cade pe podea fără a mai respira. Arunc peste el cuvertura de pe pat ca să nu mai vad acea imagine dezgustătoare, apoi o vad pe săracă fata care plângea în hohote, stand ghemuita într-un colt al camerei. Ma asez lângă ea și cu voce balada încep sa ii vorbesc.

Cand pericolul te pandesteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum