CAPITOLUL 23

47 3 0
                                    

-Kim, Kim, am făcut micul dejun! Vocea Mirunei și bătăile în ușă ma fac sa ma trezesc.

-Kim, sa știi ca întru! O aud adăugând pe fata. Și il împing pe Ethen din pat pe cealaltă parte ca să nu îl vadă Miruna.

-Kim, vei întarzia!spune fata intrând. Bun dacă te-ai trezit, îți voi deschide draperiile sa între lumina și ușa la balcon pentru aer.adauga fata îndreptându-se spre balcon

-Nu! Strig eu. Adică le deschid eu, tu du-te și fa-mi, te rog, un ceai ca ma doare capul! Zâmbesc eu iar ea fuge imediat din camera închizând ușa cu putere.

-Mai bine de atât nu ma puteai ascunde, nu!? Întreba Ethen ridicându-se pe marginea patului, masandu-si capul în locul probabil lovit.

-Nu.zâmbesc eu apoi ma duc în spatele lui și îl apuc de gat pupandu-l pe obraz.Sti ca trebuie sa pleci, nu!?

-Da. Spune și se ridica dintr-o data. Își întinde spatele și manile prin mici pocnituri apoi gatul care trozneste cu putere. Îl analizez atent și abia acum observ lănțișor de care atârnă o cruce din argint. Ma ridic în genunchi pe pat ca să ajung la ea, o ating cu vârful degetelor în timp ce el ma privește confuz

-Nu am observat-o pana acum. Spun eu.

-Nu am lăsat sa fie văzută. Spune el sprinzandu-mi manile între ale sale. Ma săruta pe frunte apoi îmi privește buze. Se apropie încet dar..

-Kim, e gata ceaiul!vocea Mirunei ne întrerupe. Ethen pufnește și amuzat și nervos, ma săruta pe obraz apoi își i-a tricoul și dispare pe balcon. Ies în urma lui și apuc sa îl mai vad doar când sare din copac și urca pe motor pornind în tromba de pe loc.

-Cobor acum.spun întorcându-ma pe călcâie pentru a intra în camera dar dau nas în nas cu ea.

-Nici măcar patul nu l-ai făcut!ma dojeneste ea

-Ia-o mai ușor mamaie!zâmbesc eu iar ea îmi răspunde la zâmbet

-Du-te, mănâncă și pleacă la școală, mai știi trebuie sa faci rost de niște note ca să îți închei situația.

-Da, ai dreptate.zic îndreptându-ma spre scări.

După ce mănânc, urc, fac un dus, ma îmbrac, îmi fac geanta și plec. Ies pe ușa o închid dar ma întorc rapid.

-Miruna!? Strig eu iar ea apare imediat.

-Da!?

-Mersi!spun zambindu-i apoi închid ușa și plec.Cobor în garaj, i-au la nimereala o cheie, apăs butonul de deschidere și un Audi alb mat scoate un clincait, ma urc în mașină și plec.

Ajung la școală cobor din mașină și ma îndrept spre intrarea în liceu dar sunt oprita de proful de sport.

-Kim, stai puțin, am nevoie de tine în echipa de box a scolii.

-Avem asa ceva?

-Da. Și vreau sa ni-te alături,asta dacă vrei.

-Momentan trebuie sa recuperez niște note ca să am cum sa îmi închei mediile.

-Bine, bine. Ne auzim după vacanta atunci?

-Sigur. O zi buna!

-La fel.

Doamne, pana și profesorii au luat-o razna?

Intru în clasa, nu bag pe nimeni în semna deși mai toți îmi tot pun întrebări. Ma așez în bancă și toți sunt în jurul meu, ma privesc apoi o ploaie de întrebări începe sa îmi inunde urechile. Dau puternic cu pumnul în masa și ma ridic.

Cand pericolul te pandesteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum