Darkness || Part.2 O Vară

Capitolul 20

Cole POVESTEȘTE

Încă sunt int-o stare de șoc. Adică efectiv nici acum nu înțeleg situația. Că tata are un copil cu Alice? Alice fiind mama iubitei mele..

Am înțeles care a fost relația dintre ei 2 când erau tineri, dar nici chiar așa departe. Și ne-a ascuns atât de mult..

Alice: Îmi pare atât de rău, Cole..

Tot îmi vorbește. Dar eu tac. Pentru că efectiv nu mai am cuvinte.

Alice: Nu credeam că voi mai auzi de FP vreodată. Nu credeam că voi mai auzi de Penny..

Cole: Lumea este mică.

Alice: Foarte adevărat..

Foarte pus pe gânduri și cu multe întrebări, nu ezit să tac..

Cole: La câți ani ai născut-o?

Alice: La 16 ani. Dar pentru că FP deja plecase, fiind minora și părinții extrem de supărați pe mine, am lăsat-o într-un cămin. Chiar uitasem de ea..

Cole: Tata știa?

Alice: Da..

Cole: Of..

Alice: Promit că relația ta cu Betty nu va fi afectată. Nu o voi lăsa să se atingă de relația voastră.

Cole: Spre să fie așa..

Oftând și fără să mai adaug ceva, scot telefonul din mana la semnele ce arată că cineva mă suna. Era tocmai Dylan.

Cole: Da?

Dylan: Ne vedem la bar in 30 de minute. Betty are nevoie de haine noi. Este ruptă de frig in pijamalele alea.

Cole: Bine.

Închid apelul și mă ridic de pe canapea fara să îi zic ceva lui Alice.

Alice: Îmi vei salva fiica?..

Întrebarea ei mă făcuse să mă opresc din mers și să mă uit cu colțul ochiului la ea. Se uita la mine cu lacrimi in ochi.

Cole: Fac orice că ea sa se întoarcă..

Betty POVESTEȘTE

Dylan: Cole îmi va aduce haine. Va fi totul bine, ok?

Betty: Am o întrebare..

Dylan: Mh?

Betty: Nu pot fugi acum cu tine? Nu ne vede nimeni.

Dylan: In niciun caz. Zona este foarte păzită.

Betty: Dar.. unde sunt? Adică unde suntem?

Dylan: In pădurea de lângă vila unde am locuit vara trecută.

Betty: Ah.. bine. Am crezut că suntem în afara orașului.

Îl văd cum se ridică de lângă mine și se duce către ușă de lemn a pivniței.

Betty: Dar mai am o întrebare..

Dylan: Ce ai? M-ai înnebunit cu întrebările azi..

Betty: Penelope.. are vreo legătură? Adică cu dispariția mea?

Dylan: Normal. Ea ne-a dat ordin când sa venim după tine. Plus că face echipa cu Lorenzo.

Și imediat plecase fara să îi mai pun cealaltă întrebare. Nici eu nu știu ce am azi. Pur și simplu am inceput sa prind încredere și forța în propriile decizii. Simt că nu îmi mai este frică de nimic.

Prinsă în gânduri nici nu am realizat că Hermione era în aceași cameră cu mine. Mă privea oarecum cu mila și cu un zâmbet mic.

Hermione: Îmi pare atât de rău..

Betty: Nu trebuie.. sunt bine.

Hermione: Vom scăpa de el..

Betty: Nu îl credeam pe Lorenzo făcând așa ceva. Mai ales mie..

Hermione: Și tocmai asta este idea. Cei mai dragi ne rănesc cel mai adânc.

Betty: Am realizat asta..

Oftând și lăsându-mi privirea în pământ, incerc oare cum sa mă fac mai confortabilă în colțuri pivniței unde eram legată.

Betty: Am o întrebare..

Hermione: Desigur.

Spune ea in timp ce vine mai aproape de mine.

Betty: Îi se pregătește ceva lui Lorenzo?

Hermione: Normal. Cu ajutorul copiilor mei și restul din șerpi, vom scăpa de aici.

Betty: Șerpi?

Hermione: Cole adună toată mafia de șerpi. Când totul va fi pus la punct, Dylan îi va anunța și va începe războiul.

Betty: Dumnezeule..

Hermione: Stai liniștită, Dylan te va scoate de aici orice ar fi. I-a promis asta lui Cole..

Cole POVESTEȘTE

Îl aștept pe Dylan de mai bine de 10 minute. Mă bucur că s-au izbit întoarcerea lui Penny când eu acum sunt plecat. Nu voiam să fiu de față când se întoarce.

Îl văd pe Dylan intrând în bar și căutându-ma cu privirea. Într-un final venise la masă, și îi dau direct ghiozdanul cu haine pentru Betty.

Dylan: Pari supărat..

Cole: Relația mea dintre mine și Betty s-a înrăutățit.

Dylan: Adică?

Cole: Păi..

Ii explic tot ce s-a întâmplat azi de dimineață. Cum de am aflat de Penny până la momentul când și ea va participa la salvarea lui Betty. La fel că mine, era în șoc.

Cole: Imi este frică să îi zic lui Betty..

Dylan: Îi pot zice eu..

Cole: Nu cred că e momentul acum. Adică.. după ce că este acolo închisă, sa mai afle și de copilul lui FP și.. Alice..

Dylan: Da.. ai dreptate. Dar tot o sa îi zic..

Cole: Bine. Salvează-ma și din chestia asta..

Bat palma cu el apoi se ridică de la masă. Dar brusc pe loc mă gândeam la ce nu m-am gândit până acum.

Cole: Dylan, stai.

Dylan: Mh?

Cole: Cine a rapit-o pe Betty de la Cheryl?

Spun extrem de serios si încruntat. Nu m-am gândit deloc la asta până acum.

Dylan: Eu.

Cole: De.. ce?..

Dylan: N-am vrut. Dar am fost pus. Ghici de cine..

Oftez și îmi las privirea în pământ, pentru că știam răspunsul. Dat efectiv nu îmi venea să îi mai pronunț numele..

Dylan: Exact..