Păcatul lui Eden✅

Capitolul 19

Eden:

—Vrei să mergem acum că suntem uscați?

Aud glasul lui Heaven şi zâmbesc involuntar când o simt cum se chirceşte ca un covrigel la pieptul meu.

—Asta dacă şi tu eşti gata să plecăm.

—Aha.

Îngână ca răspuns şi mă ridic cu ea pe brațe. Îmi înconjoară gâtul cu mâinile ei şi îmi aruncă o privire încruntată urmată apoi de un chicot.

—Lasă-mă jos, sunt grea.

—Glumeşti, nu? Eşti cât un covrigel. Un covrig sărat.

Îi zic abținându-mi un zâmbet arogant ce vrea să iasă de pe buzele mele.

—Adică mă faci acră?

—Sigur că nu, covrigel. Doar puțin sărată!

Râd primind o palmă după cap din partea ei. Se bosumflează punând un botic haios şi îşi încrucişează brațele la piept.

—Bine că eşti tu ăla dulce..

Aruncă vorbele dând ochii peste cap. Chicotesc scurt şi îi fur un sărut cu botul de supărăcioasă pe care îl ține.

—Chiar sunt dulce şi tu ştii asta mai bine ca oricine!

Îi fac cu ochiul lăsând-o pe scaunul pasagerului. Închid portiera şi ocolesc maşina prin față urmărind-o cu privirea pe Heaven, prin parbriz.

—Deci, ce vrei să facem acum?

Spunem simultan când eu ajung pe scaunul şoferului, fiind gata să bag cheia în contact.

—Ciudat.

—Straniu.

Nimeni nu mai spune nimic apoi, drumul spre casă fiind unul tăcut şi liniştit. Ajungem după un timp pe aleea casei, unde afară în curtea din față, mama şi Ron aleargă după un câine cu câte o lesă în mâini. Recunosc câinele imediat, urmat apoi de maşina ce stă parcată pe alee. Chipul prietenului meu răsare la geamul din stânga speriindu-ne pe mine şi pe Heaven.

—Ce faci aici?

Întreb imediat ce ies din maşină trântind portiera în urma mea. Heaven mă urmează în de aproape, venind în dreapta mea.

—Ți-am adus asta!

Spune Anthony dându-mi o pungă de cadou lunguiață. Bag mâna şi apuc de gâtul unei sticle. O scot afară citind conținutul atent şi rămân confuz.

—Whiskey?

Întreb şi observ cum câinele se opreşte brusc făcându-i pe mama şi Ron să se împiedice căzând pe jos. Începe să dea din coadă spre mine şi o ia la fugă.

—Ce nai..

Nu apuc să continui când câinele sare pe mine cu labele din față dărâmându-mă pe iarbă. Cu balele curgând începe să mă lingă pe față. Reuşesc să îl dau jos de pe mine şi îl liniştesc făcându-l să ia poziția "culcat".

—De ce a reacționat aşa când am zis de alcool?

Întreb ştergându-mă pe față cu marginea tricoului verde închis.

—Oh, aşa îl cheamă!

Răspunde Anthony râzând hazliu.

—I-ai pus câinelui numele de "Whiskey" ? Altceva nu aveai mai bun?

O aud pe Heaven şi văd urechile câinelui cum se ciulesc instant. O apuc pe Heaven în brațe înainte să poată sări câinele pe ea şi mă uit urât la Anthony.

—Potoleşte-l sau îl fac friptură.

Se încruntă urât spre mine şi Heaven, apoi apucă de zgarda câinelui trăgându-l spre el.

—Dacă ştiam că ai trecut pe meniul chinezilor nu mai veneam aici cu câinele şi David să te... să vă chemăm.

Se corectează el imediat făcându-ne pe mine şi Heaven să ne aruncăm o privire curioasă.

—David? Ce face un Guetta pe teritoriul meu? Ultima oară a vomat pe lalelele mamei!

Răcnesc cercetând zona în căutarea lui David. Apare din pragul uşii casei mele cu un sandviş în mână. Îl mănâncă înainte să ajungă la noi şi îmi zâmbeşte drăcesc dând din sprâncene cu subînțeles către cea din brațele mele.

—Unde să ne chemați?

Întreabă Heaven ignorând tâmpenia lui David. Anthony devine atent la ea şi mă priveşte rânjind spre apropierea noastră.

—Păi Luett şi Marne şi-au luat o casă mare lângă lacul din apropierea pădurii de la periferie. Vor să facă o petrecere să inițieze casa în nebunia găştii.

—Luett şi Marne?

Întreabă Heaven uitându-se către mine. Îi zâmbesc scurt şi o trag mai aproape numai să le fac în ciudă celor doi din fața noastră.

—Anthony Johansen, David Guetta, Matthias Marne, Tristan Luett şi Eden Miraje. Cei cinci nebuni, spaima fiecărei şosele.

Fac scurta prezentare cu o plecăciune din cap. Anthony râde înfundat şi David butonează pe telefon. Un bliț scăpat din dreptul telefonului lui David mă face să întorc capul spre el încruntat.

—Ce a fost aia?

Întreb întinzând mâna după mobilul lui. Îl întoarce dezvăluind o poză cu mine şi Heaven aşa cum suntem acum, îmbrățişați şi foarte aproape unul față de celălalt.

—O poză de şantaj.

Rânjeşte el arătându-mi pagina de facebook pe care vrea să încarce poza.

—Nu ne deranjează, aşa este Eden?

Mă întreabă Heaven strângându-mă de mână discret. Zâmbesc spre cei doi prieteni nătărăi pe care îi am şi răsuflu euforic.

—E o poză tare drăguță. Ne poți şi eticheta!

Zic făcându-i jocul lui Heaven. David se încruntă curios şi lui Anthony mai că îi sar ochii din cutia craniană la cât de mari şi bulbucați îi are.

—Voi cumva v-ați..

—Cuplat?

Îl aud pe Anthony, urmat de David în continuarea sa.

—Da.. Chiar da.

Răspundem privindu-ne în ochi. Atunci e momentul în care ştiu exact că jocul nostru a devenit pe bune şi tot ceea ce trăiam în interior a găsit o cale spre exterior.

—Serios? Eden, fiule, ți-am zis că mai ai un an până să ajungi în momentul în care eu şi tatăl tău să ne iubim şi să facem un copil. Dacă te grăbeşti aşa tare.. vreau să zic că nu mă supăr să am un nepot la anul. Mai devreme e mai bine!

—Mamă!

Strig către mama ce apare lângă mine şi Heaven zâmbindu-ne dulce. O apucă pe Heaven de umeri şi face contact vizual cu ea.

—Îți mulțumesc că i-ai băgat mințile în cap, copilă. Aştept un băiețel sau o fetiță.

—Juliet, vai de mine!

Heaven se ruşinează ascunzându-şi fața în palme.

—De ce doar unul? Hai cu amândoi din prima! Voi fi unchi la dublu!

Sare şi Anthony făcându-mă şi pe mine să mă ruşinez acum.

—Gemeni sună demențial! Fata va rupe inimi cu frumusețea lui Heaven, băiatul o va apăra cu ajutorul caracterului lui Eden!

Afirmă şi David la scurt timp făcând un semn scurt din cap ca un apropo. Frumusețea lui Heaven, protecția lui Eden.. asta a fost cu dublu sens. Ce mă miră mai mult e că toți şi-au dat seama de asta. Heaven mă priveşte o clipă confuză, mai apoi surprinzând o sclipire în ochii ei hazeli. Ochii mei hazeli..

Sfârşit!

《Ştiu, este scurtă povestea, dar îmi place să cred că a fost citită cu intensitatea cu care am scris-o. Esențele tari din sticluțele mici.》