Versuri puse pe-o hârtie,
Sentimente sfărâmate,
Zile fără bucurie
Și greșeli ce-s neiertate.
Inimi strivite de lacrimi,
Umeri loviți de la spate,
O viață plină de patimi
Și de cântece uitate.
Ploaia macină în tineri,
Și speranță, și răbdare,
Așteptând o zi de vineri,
Pentru a fugi departe.
Inimi frânte fac o baltă,
De roșeață-i plin asfaltul,
Căci băieții, vor o fată,
Ce îi lasă pentru altul.
Străzile-s pline, dar mute,
Fericite-au fost odată,
Dar acum cu fețe triste,
E-mpânzită lumea toată.
************************
