Arunc stiloul și rup foaia
Acum se stinge și văpaia
Renunț, nu mai pot descrie,
Ce mi-ai putut face tu mie.
Mi-e dor de zilele cu tine
Mi-e dor de nopțile senine
Mi-e dor de zilele cu noi
Când ne visam super-eroi.
Regret c-am încercat să-ți spun
Că te iubesc, dar rămas bun
Ce să-ți mai doresc eu ție
Îți spun <Adio!>, poezie.
Se scurge fără rost cerneala
Așa cum mor florile toamna
Se sting momentele frumoase
Precum trec verile ploioase.
Mi-e dor de zilele de școală
De nopțile calde de vară
De clipele când tu erai
Ce mai aveam și nu plecai.
De dorul tău, scriu, poezie
Aceste versuri pe hârtie
De clipa noastră ce-a trecut
De timpul nostru ce-i pierdut.
Te pun deoparte ca să știi
Că eu te-aștept ca să mai vii
Te pun de-o parte și îți spun
<Adio, dulce cânt.>
