De câte ori iubito, te-am prins la geam cântând
Cu ochii gânditori, iar inima-ți sperând
De câte ori iubito, în suflet, radiau,
Iubirea și dorința, de-a te îmbrățișa.
Obrajii tăi sfioși și glasu-ncântător
Păreau a fi fantasme pentru un muritor
De câte ori, mai spune-mi, la geam să te surprind
Ca-ntr-un final, ca-n basme, să ne vedem iubind.
Aruncă-mi o privire, cuprinde-mă în brațe
Iar eu zilnic la tine, timid mă voi întoarce
Sub umbra teiului să stăm, povești să ascultăm
Cuprinde-mă iubito, sărută-mă că mor.
Mor după ai tăi ochi, dup-ale tale buze
După ai tăi bujori, sau vorbele nespuse,
Sau după al tău glas, care voios răsună
Când, lângă a mea chitară, vesel cântă.
