Unde-s visele, iubirea,
Care dăinuiau odată?
Nici iníma și nici firea
Nu mai mi-s ca altădată...Cum visam odinioară
Lângă lampa cu-abat-jour
Că sub felinar,pe seară
Mă aștepți romantic tu.Iară eu în rochie movă
Și cu păr zburând în vânt,
Ți-aș aduce-n dar o roză
Parfumată c-un sărut.Ah,întrezăream idile
Cu miros de lilieci
Când sub vrăjile iubirii
Colindam mii de poteci.Luna ne-ar fi stat ca martor
Ocular,omniscient
Și-ar fi povestit la stele
Basmul nostru transcendent.Lacu-n luciul lui marin
Legăna stelar gondola,
Și pe margine de țărm
Un artist suna viola.Ne-nălțam în planul cosmic
Și-izgoniți ne întorceam,
Îmbătați de-atâta liric
Prin tăcere ne vorbeam.Când ne-napoiam acasă
Felinarul ne-aștepta
Și luând în palme-ți fruntea-mi
Un înger mă săruta.Dar nu!Lampa cu-abat-jour
Îmi despică crud scenariul
Când stingându-se-n târziu
Îmi înjunghie amarul.Nu mai mi-s ca altădată
Nici iníma și nici firea-mi
Care dăinuiau odată...
Unde-s visele,iubirea?