Răpit de un vampir ~Yaoi~ Volumul I

Capitolul 7 - Editat

~ Din perspectiva lui Alexander ~

       După ce plecase din cameră, stătusem în pat în aceeași ipostază, privind puțin buimac peretele, gândindu-mă la ce naiba mi se întâmplase cu câteva minute în urmă. Tocmai era să-mi iau viol, nu-i așa? Ah, la naiba cu acel vampir ipocrit și... la dracu, era frumos. Dându-mi cu mâna prin păr nervos peste măsură de gândurile ce le aveam cu el; și la faptul că, într-un fel îmi plăcea de acesta, mă îngrozeau cumplit.

       În timp ce îmi imaginam sărutul pe care mi-l oferise, îmi simțeam tot sângele cum mi se urca în obraji, ajungând să-l simt și în vârful urechilor. Aș fi vrut să mă dau cu capul de toți pereții din cameră până îmi reveneam în simțiri. Nu-mi puteam crede că eram în călduri mai rău ca un câine, mai ales din cauza unui tip. Respirația îmi devenea din ce în ce mai greoaie și simțeam cum pantolinii începeau să mă strângă puțin. La naiba cu tot! Eram excitat! Am încercat să-mi astup cu mâna umflatura și să apăs un pic zona pentru a mai remedia din problemă, dar parcă ea devenea tot mai mare cu cât mă gândeam mai mult la el.

       Toate gândurile mi s-au oprit când ușa a fost deschisă, iar pe ea a întrat Damian. Privindu-mă cu o sprânceană ridicată și cu un rânjet imens pe buze, s-a apropiat de mine.

       — Nu e ceea ce pare, m-am aparat eu când i-am întâlnit privirea înflăcărată.

       — Sigur, și-a dat ochii peste cap, păstrându-și zâmbetul enervant de strălucitor. Nu mai m-ai putut așteapta atât de mult și ai zis să continui fără mine?

        — Nu... Eu doar...

        S-a așezat lângă mine.

        — Tu ce, scumpule? a dat să-mi apuce obrazul, dar i-am dat una peste mână.

       — Drace! Nu mă atinge!

       M-am dat mai în spate, încercând să-mi pun picioarele pe podea și s-o șterg în baie. Când am dat să fac câțiva pași în față, încheietura mâinii mi-a fost apucată de palma sa mare.

       — Lasă-mă să te ajut, Alex.

       — Pot să-mi rezolv și singur problema, mulțumesc, mi-am tras mâna înapoi, privindu-l plin de ură. Nu-mi amintesc să-ți fi dat voie să mă strigi așa...

       — Nu știam că trebuie să cer voie să strig pe cineva într-un fel. Oricum, e mai ușor de spus Alex și pare și mult mai drăguț.

        Mi-am aplecat capul în jos, simțindu-mi obrajii cum îmi ardeau din cauza atingerii sale blânde pe părul meu. Voiam să fug departe de aici, să mă ascund în cealaltă parte a planetei unde el să nu mă mai poată găsi și să-mi provoace atât de mulți fiori ce mă-n spaimântau. Mai apoi mi-a ridicat bărbia, întâlnindu-ne amândoi în același timp ochii.

       — Bine. De data asta o să te las în pace, a zâmbit strâmb, apoi a continuat: Baia e chiar în partea aceea, a arătat spre o altă parte a camerei. Du-te, eu te voi aștepta aici.

       Am dat scurt din cap afirmativ și am fugit repede în baie. M-am lăsat să alunec pe ușa din lemn, până ce mi-am simțit fundul pe gresia rece. Inima îmi bătea atât de tare în piept încât am crezut că-mi va sparge cutia toracică, dar asta nu mă înspăimânta la fel de tare, ca faptul că el e posibil să mi-o fi auzit. Nu voiam să-i arăt că îmi plăceau atingerile sale...

       După ce îmi terminasem treburile în baie, am ieșit, căutând-l cu privirea pe Damian. Când l-am zărit pe unul din fotoliile din piele, ce se asorta perfect cu canapeaua tot din piele, m-am îndreptat spre el cu pași mărunți. Adormise, iar o șuviță neagră îi căzuse pe frunte, făcându-l să arate oarecum drăguț. Am dat să i-o îndepărtez printre celelalte șuvițe când mi-am simțit mâna prinsă de a sa. Când și-a dat seama că eram eu, mi-a dat drumul, murmurând un „scuze” . Am clipit de două ori consecutiv și dând din cap afirmativ, m-am îndepărtat ușor de acesta spre pat. Mi-a apucat din nou încheietura mâinii, trăgând-mă cu totul spre el.

       — Trebuie să îți arăt un loc, mi-a spus, privindu-mă cât se poate de serios.

       — Și de ce aș merge cu tine, mă rog? ridicasem o sprânceană, privindu-l printre genele lungi.

       — Pentru că nu ai încotro. Acum, dacă am decis să mergem, haide! m-a apucat de umeri, împingând-mă către ușă. Sunt sigur că îți va plăcea surpriza.

       Am oftat, lăsându-mă îndrumat de acesta spre nu știu ce loc vom merge.