Capitolul 18

1K 44 2
                                    

Orele se terminau iar eu trebuia să plec cu Lucas,sa îmi arate surpriza.

Nu știu unde voia să mă ducă sau ceea ce pregătea însă eram curioasă si trebuia să aflu!

Lucas avuse ora separat de mine așa că urma să ne întâlnim la dulap.

Urma sa stabilim ora la care ne vom întâlni și unde.

Mergeam ușor pe holurile liceului printre mulțime toți privind-uma.

Toți aveau expresii diferite pe față,dar eram nepăsătoare nu îmi păsa ce cred despre mine.

Dau colțul si il vad pe Lucas la dulapul sau lângă el Anelice care îi zâmbea inocent.

-Iubitule!strig fericită el venind către mine

-Iubito,treci aici mi-a fost dor de tine!

Merg către el uitând-uma cu un râset în colțul gurii la Anelice.

Ea își dă ochii peste cap si mă privește fără să îi pese.

-Uite Anelice,Lucas e al meu,imi place să privesc si sa ating doar eu,ce e al meu,in primul rând nu stiu de ce stai dupa el oricum nu se va uita la tine,insa la mine da,si știu că te doare,asa ca pleacă înainte să te fac să suferi si mai tare!

Lucas mă privea cu un rânjet în colțul gurii,Anelice era confuză si avea lacrimi în ochii văzând că Lucas rânjește.

Pleacă înainte să mai audă că mai zic ceva iar Lucas zâmbea la mine ciudat.

-Proprietatea ta hă?

-Taci!

-Imi place ce ai zis despre mine!

-Mda,si tu de ce stăteai cu ea?

-Esti geloasa?

-Evident ești iubitul meu,si de ce mă întrebi asta?

-Voiam să știu!

-Auzi Lucas,de fapt tu pe cine iubești?

Știa că îi spun Lucas doar când sunt furioasa,asa ca trebuia sa îmi răspundă,nu voia să mă vadă nervoasă în momentele acelea.

-Pe tine!

-Serios?nu pare!

-De ce?

-Stai cu ea Lucas,stai cu ea,uite ori eu ori ea?

-Tu!

Vine către mine si ma i-a în brațe eu stând lipită acum cu capul pe pieptul său!

-Imi place când ești geloasa,de asta te iubesc!

-Off,si eu!

-Din nou te iau de la tine de acasă,dar te iau la 17:00 ok?

-Ok!

Clopoțelul se aude iar holurile se golesc, rămași eram doar noi doi, care, urma la rândul nostru să plecăm.

Mi-am pus în dulap toate cărțile,l-am închis și am plecat împreună cu Lucas.

-Merg singură nu e nevoie să mă conduci si azi!

-Ba da te duc eu ști că nu îmi place să te las singură!

-Cum zici tu!

Mă urc în mașina lui si pornim către casă mea.

Lucas oprește mașina însă ciudat nu eram la mine acasă,eram în fața unei case,mi se părea cunoscută,al naibii de cunoscută pot spune însă nu știu de unde.

Si brusc știam de unde o stiu,era casa lui dar ce căutam aici?

-Ce facem aici?

-Aici e surpriza!

-Nu era la 17:00?

-Nu s-a anulat!

Deschid ușa mașini înainte să o facă el iar el rămâne surprins.

-Stai puțin aici iubito,cand îți spun eu intri ok?

-Bine!

Eram pregătită să intru,m-am uitat la usa si am auzit un intră!

Deschid ușa cu teamă dar rămân cu ochii cât cepele când văd ce e aici.

Era Lucas care avea un buchet cu 19 trandafiri,Maia care avea o cutie mare în mana,Ryan avea una mică,Mary care si ea avea o cutie în mână,toti aveau cutii.

-La mulți ani! strigă toți în cor

Încep să plâng de fericire iar ei vin către mine,primul a fost Lucas care mi-a dat buchetul si m-a sărutat,apoi Maia câte m-a îmbrățișat la fel si Maia si Ryan.

Ne așezăm la masă iar Maia m-a ruga să deschid cadourile.

Lucas a venit si mi-a dat o punga în care erau cam 3 cutii!

Am zis să încep cu ale lui.

Am luat o cutie iar în ea era un telefon.

-Lucas nu pot accepta asta,cred că a costat o avere!

-O sa ma supăr dacă nu accepți!

-Vedem!

Era un telefon ce arată a scump nu puteam să îmi bat joc de niste bani

Iau următoarea cutie iar în ea era un parfum,un parfum la care visez de mică,nici asta nu puteam accepta mai ales știind cât costă.

-Serios?

--Despachetează mai departe!

Imi dau ochii peste cap si mă uit urât la el.

Deschid următoarea cutie era una mică,deci nu trebuia să aibe ceva atât de nesemnificativ,dar când văd ce este în ea rămân blocată.

În ea se află o brățară care avea diamante,nu pot să cred.

-Deci îți plac,iubito?

-Sunt minunate...dar...!

-Dar ce,iubito?

-Nu le pot accepta îmi pare rău!

-Macar unul te rog!

-Brățara clar nu,parfumul nici atât,telefonul atunci!

-Ce bine!

-Următoarele!

Deschid cadoul de la Maia si vad o poză cu noi două,asta da cadou apreciez,Ryan îmi dăduse si el o brățară doar că nu cu diamante ci din aur,si am acceptat-o pentru că Maia se uita urât la mine si îmi făcea semn să o iau,iar Mary o carte pe care așteptam cu drag să o citesc.

-De la ei cum ai acceptat fiecare cadou fara sa te uiți urât?

-Sunt prieteni mei!

-Si eu sunt iubitul tau!

-Bine le accept!

Doar le acceptam asta nu însemna că o să mă dau cu parfumul sau o sa ma cada vreodată cu brățara.



Străina in negru(Finalizat)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum