✔S I N N E R: What if there was another beginning? | jjk. (Vol. 2)

Capitolul 10

×

Sung și-a deschis ochii și s-a trezit singură în pat. Avea dureri cumplite de cap și dureri insuportabile de stomac. De ce s-a lăsat dusă de val seara trecută? Din fericire, nu băuse atât de mult încât să nu-și mai amintească nimic.

S-a ridicat din pat și s-a dus la baie ca să se spele pe față. O durea spatele, plus că dormise și în rochie, lucru ce era foarte incofortabil.

S-a întors în cameră. Nu mai rezista îmbrăcată așa, deci a deschis dulapul lui Jungkook, fără permisiunea lui, pentru că sincer nici nu-i păsa dacă o lăsă sau nu și a ales un hanorac negru, care îi era foarte mare, dar măcar îi oferea comoditate. Arăta ca un pitic într-o haină de uriaș, mâinile nu i se vedeau, iar hanoracul îi ajungea aproape până la genunchi.

A ieșit din cameră și a simțit miros de mâncare. S-a apropiat de băcătărie și l-a văzut pe Jungkook gâtind. Nu se aștepta la asta, îl vedea mai mult ca fiind genul de persoană care doar își comandă mâncare apoi se aruncă pe canapea și o devorează într-o clipă. Cred că până la urmă nu e așa cum îl credea ea.

"Vezi să nu arzi casa." a spus fata, iar el și-a întors privirea.

Sung s-a apropiat de el, până ce a ajuns în dreptul lui, ca să vadă ce gătește. Făcea clătite.

"Aia e cumva haina mea?" a întrebat el, în timp ce Sung își lua un măr și se așeza pe canapea.

"Dap." a spus ea în timp ce-și ținea picioarele sub ea și dădea drumul la televizor, fiind foarte atentă la ecranul acestuia.

Jungkook o privea și zâmbea fără ca aceasta să observe, ultimele clătite le-a și ars din cauză că era distras de ea, de cât de bine arăta până și dimineața, sentimentul din liceu revenindu-i în tot corpul, chiar dacă nu voia să accepte asta.

După câteva minute, Jungkook a terminat și a pus două porții de clătite pe masă. S-a așezat la masă, apoi Sung i s-a alăturat, privind intens clătitele înainte să le mănânce.

"Încerci cumva să mă îngrași?" a întrebat ea, ridicându-și o sprânceană.

Jungkook și-a dat ochii peste cap.

"Uite, eu nu mă supăr dacă mănânc și porția ta." a spus el, apoi Sung s-a încruntat și a prins farfuria cu două mâini, protejând-o de el.

Jungkook a zâmbit, apoi au început să mănânce.

"Deci... faza de ieri..." a spus Jungkook, neștiind cum să înceapă subiectul.

"Oh, da, aia..." a spus ea, lăsându-și privirea în pământ.

"E în regulă, nu o să vorbesc cu Minjin despre asta." a spus el, iar ea a rămas tăcută.

Cum putea să-i spună că avuse o relație secretă cu Minho? Pur și simplu nu putea scoate acele cuvinte pe gură.

După câteva momente de tăcere, au fost întrerupți de telefonul lui Jungkook. Acesta s-a ridicat și a mers ca să răspundă, în timp ce Sung se întorcea în cameră, voia să rămână puțin singură, să se gândească la situație. Minjin are lângă ea o persoană care a înșelat-o, o persoană cu care urmează să-și petreacă restul vieții. Nu e corect față de ea că ascunde acest secret, e egoistă că se pune pe primul loc, ar trebui să-i spună prietenei ei și să accepte consecințele, chiar dacă asta ar însemna să ajungă pe stradă și să o piardă pe ea probabil.

Dintr-o dată, a auzit soneria de la ușa. Stătea în pat, așa că s-a ridicat de grabă și a deschis ușor ușa de la dormitor. Cu coada ochiului îl putea vedea pe tatăl lui Jungkook împreună cu o femeie tânără lângă el.