Yoonkook: Lasă-mă să te iubesc!

Capitolul 30.

Yoongi povestește:
Și-a trecut limba de-a lungul mădularului meu, sărutând venele umflate. Nu mi-am putut înfrâna scâncetele ce au urmat și mi-am adâncit capul în perna de pe pat. M-a privit victorios înainte de a-mi lua tot mădularul în gură, spatele meu arcuindu-se instant, tot trupul meu delectându-se cu plăcerea provocată de el. Mintea mea vâjâia, gândurile mele îndreptându-se spre el, doar spre el și numai spre el, fiind centrul universului meu.
- Jungkook, am icnit eu simțind valurile de plăcere căpătând aproape cote maxime.
- Știu, mi-a spus trăgându-mi trupul asudat în poala sa. Ai mai făcut-o cu un bărbat până acum, m-a întrebat, ochii lui căpătând o nuanță arămie provocată în urma plăcerii.
- Da, am recunoscut cu respirația întretăiată. O dată.
M-am îmbătat într-un bar și am sfârșit în patul unui tip necunoscut, însă el nu mi-a cerut detalii și nu m-a întrebat cine a fost, oricum nu aș fi știut să-i răspund. În schimb a întrebat:
  - Va durea, îi puteam citi îngrijorarea de pe chip.
Știu. Avea să se oprească pentru a nu mă răni, dar nici nu intenționam să îl mint. Durerea de a-l nu-l avea pe el în acest moment și această clipă e mult mai mare decât acea durere. Am tânjit după el înainte de a mă fi născut măcar. Mă regăsesc în fiecare gest al său, în fiecare zâmbet sincer pe care mi-l oferă, mă regăsesc în toată ființa sa. Îl iubesc mai mult decât o făceam deja, mult mai mult.
  I-am luat organul îndemnându-l înăuntrul meu.
  - Ca naiba, am răspuns, durerea zdrobindu-mi trupul, covărșitoare, dărâmându-mă, fragmentându-mă în miliarde de cioburi, el reclădindu-mă pe urmă.
  Sărutul lui m-a reîntregit complet, gustul lui înnebunitor invadându-mi gura, durerea pălind puțin câte puțin. Îl simțeam tare și nerăbdător acolo jos. Lent m-am ridicat și am lăsat să cad înapoi, mișcarea rupând câte un geamăt de pe buzele amândurora.
- Acum, a întrebat, glasul lui sunându-mi atât de limpede în urechi.
S-a întins cu mine în brațe, trăgându-mă sub el. Prima lui mișcare fu stângace, provocând numai durere, a doua împusătură fiind mai reușită, urmând ca a treia să mă facă să gem lung și zgomotos și să văd puncte albe înaintea ochilor. 
  Cele care au urmat m-au adus în pragul nebuniei. Piele frecându-se de piele, se despărțea de a mea, se întâlnea cu a mea, se contopea cu a mea creând un întreg, explozii de lumini, amorțindu-mi întreaga minte. Trupurile noastre se topeau unul în altul într-un mod înfiorător, făcându-mă să mă simt cum nu m-am simțit niciodată în viața mea.
  Nu știu cât timp a trecut până l-am văzut întins lângă mine, până mi-a înconjurat trupul cu brațele sale sau până m-am ghemuit la pieptul său obosit. Tot ce îmi doresc e ca mâine când mă voi trezi asta să nu fie doar un vis. 
  Jeon povestește:
Mirosul lui, atingerea lui, toată dragostea lui mă învăluie ca o mantie protectoare. Mi-am întredeschis ochii privindu-i chipul adormit. L-am sărutat pe frunte ușor cât să nu-l trezesc. Sunt cea mai fericită persoană pentru că am tot ceea ce mi-aș putea dori vreodată. S-a foit în brațele mele, ghemuindu-se la pieptul meu.
- Nu te mai holba la mine, Jungkookie-ah, a spus, vocea-i sunându-i extrem de obosită și răgușită, dar atât de sexy.
- Nu mă pot abține, hyung, am recunoscut.
Frânturi din noaptea precedentă mi-au apărut dinaintea ochilor, făcându-mă să zâmbesc.
  - Și nu mai rânji așa.
Am chicotit și i-am cuprins trupul în brațele mele. Doar știindu-l lângă mine îmi face inima să-mi tresalte de bucurie. Mă iubește. Mă iubește așa cum îl iubesc și eu.
- Iubitule, i-am cântat în ureche, el strâmbând din nas.
- Nu sunt iubitul tău, mi-a spus rece, deși corpul său e așa de cald.
La exterior e pisicuța cea dură pe când la interior e cea mai dulce persoană din lume.
- Ba da, l-am contrazis. Ești iubitul meu.
Privirea lui dură a întâlnit-o pe a mea, ochii lui negri cuprinzându-mă în acel paradox necunoscut mie.
- Din câte îmi amintesc nu ți-am spus că te iubesc, mi-a replicat.
- Doar că te-ai îndrăgostit de mine, l-am completat apropiindu-mi chipul de al său, simțindu-i respirația mângâindu-mi chipul. Și eu te iubesc, hyung și te voi iubi întotdeauna.
Mi-am lipit buzele de ale sale, într-un sărut. Limbile noastre întâlnindu-se, trupurile noastre știind deja atingerea celuilalt și mai presus de toate adorându-ne, adorându-ne cum nimănui nu i-ar fi permis vreodată să o facă. Ne-am furat unul altuia respirația și ne-am desprins din sărut. 
  - O să mă alegi, m-a întrebat printre gâfâieli.
  - Întotdeauna, hyung, l-am asigurat.
Nu știu sigur ce îmi va rezerva viitorul, singurul lucru sigur pe care îl știu e că pe el vreau să îl am alături de mine. Nu-mi mai trebuie nimic altceva. Doar această micuță făptură cu cel mai frumos zâmbet din lumea care te face să te topești. O să fac tot posibilul să îl știu fericit, să pot vedea mereu acel zâmbet angelic.
- Nu știu dacă ți-ai dorit ce s-a întâmplat noaptea trecută, hyung. Îmi cer scuze pentru că am exagerat, mi-am lăsat privirea în pământ.
- Mi-a plăcut, și-a trecut limba peste buza inferioară. Hai să o facem din nou, Kookie.
Am surâs punându-i din nou stăpânire pe trup. Al meu. Numai al meu