Love Me , Daddy

#18

Rose își înlătură o suviță rebelă din părul ei gri cu care se obișnuia din ce în ce mai greu să îl mențină și înghiți în sec. După expresiile de pe chipurile lui Dean și , după cum părea , a fetei din cauza căreia ea se "schimbase" , nu picase tocmai în cel mai potrivit moment. Iar acele cuvinte... Acea acuzație pe care Dean i-o aruncase partenerei sale chiar în clipa în care Rose deschise ușa.

Nu avea să uite acel detaliu prea curând. Poate niciodată. Și dacă experiența sa din romanele ei de dragoste nu o înșela , între cei doi se crea un adevărat vulcan de tensiune. Iar dacă Rose nu învăța prea curând cum să se sustragă din situație , probabil că ar fii devenit o victimă colaterală. 

Făcu un pas înapoi iar buzele sale colorate ar fii dat să rostească o cerere de iertare încă o dată , înainte să dispară cu coada între picioare din împrejurarea aceea atât de stânjenitoare.Dar asta era ceva ce i se potrivea acelei Rose pe care Dean o abuzase și abandonase atât de crud pe băncile sălii de clasă. 

Cu buza umflată și inima luându-se la goană cu iepurașii din imaginația sa , Rose cea veche jurase să se răzbune. Nu era , oare , acesta momentul? Nu avea ea acum puterea?

Conștientă acum de adevăratul raport de putere dintre ea și "foștii ei idoli" , "noua" Rose aruncă într-un colț îndepărtat al minții sale orice urmă de stânjeneală și regret. Dacă nu se putu distra până acum , soarta îi surâdea.

                                                                                  ****

Unduindu-se senzual cu răbdarea și grația unei feline , Rose se servi singură cu un pahar de tărie și își revendică un loc pe singurul fotoliu care rămase liber în acea încăpere. Arcuindu-și un picior peste celălalt și cu zâmbetul unei măicuțe naive care pălea în razele sexualității pe care o emana , cu sau fără să vrea sau să conștientizeze , neinvitata reuși doar să îi lase atât pe Dean cât și pe Grace cu gurile căscate. 

Prima care se controlă fu , fără vreo surpriză , Grace. Se înlătură din aproprierea lui Dean și își adoptă cea mai încărcată de dispreț expresie.

-Și tu cine mai ești? scuipă ea veninos.

Dar întrebarea sa se evaporă printre parfumul alcoolului și chiuielile care răsunau de afară. Necunoscuta doar o sfidă aruncându-i o privire fugitivă , plictisită , înainte să soarbă ușor din conținutul paharului fin.

Ignoranța părea să fie punctul slab al roșcatei , descoperii Rose într-un timp foarte scurt , când Grace se smuci și îl privi pe Dean cu subînțeles.

-Vreo jucărie de a ta? Ai face bine să o pui la punct și să nu uite care îi este locul. se grăbi să îl certe , brațele fiindu-i încrucișate la piept. 

Îndepărtându-și paharul de buzele pline , Rose chicoti ușor.

-Curajos din partea unei femei gomflabile să numească pe alta "jucărie".

Să fii fost spartă o sticlă afară de vreun petrecăreț prea neîndemânatic sau prea beat să mai realizeze , sau acel sunet venise din privirea plină de dispreț pe care Grace i-o arunca precum o serie de proiectile?

Până și Dean chicotise la acea remarcă. Subtil , foarte subtil , dar tot un râset original. 

Era în dezavantaj și ea o știa când până și el începuse să râdă la ce o necunoscută putea să scoată pe gură.

-Foarte matur din partea voastră. se grăbi să exclame Grace disperată.

Dean își încrucișă brațele , ridicând din umeri. 

-Scorul e 1-0 , Grace. Joacă sau pleacă.

Rose zâmbi. Dacă s-ar fii aflat acum într-un desen animat , abur ar fii ieșit din urechile încărcate cu accesorii ale roșcatei iar până și țeasta ei s-ar fii ridicat la cer de nervi. 

Dar o admira pentru un lucru : știu când să se retragă. Iar Rose realiză ceva atunci când vârtejul Grace își făcu ieșirea : se descurca cu noua ea.

                                                                                ****

Cu sau fără o entitate a obrăzniciei și bârfei , Rose tot nu îl putea accepta pe Dean acolo. Venise oare pentru el? se întrebă ea în timp ce îl studia din locul pe care îl ocupase de la început. 

Devenise rigidă , conștientiză ea după mult timp , iar până și postura de dominanță nu o mai avantaja pentru că își pierduse toată magia și credibilitatea. Relaxându-și umerii , Rose se grăbi să își aranjeze peruca minuțios. 

Dean o privea cu interes. Dar de ce nu ar face-o? Tocmai îl scăpase de o povară și în același timp venise în posesia unor informații pe care vechea Rose nu le auzise nici măcar de la Isabel. Ce se petrecuse de fapt în acei ani în care nu se văzuseră? Voia să afle? 

Nu. Se simțea responsabilă să cunoască adevărul. Oricât de mult ar fii dat atunci doar să meargă mai departe și să dea la o parte sentimentele , era doar un șir de minciuni. Minciuni pentru eliberare căci acela era unul dintre motivele pentru care făcuse schimbarea.

Și privindu-l cum se apleacă să îi înmâneze o doză de bere , cu zâmbetul după care tânjea , Rose își simți lacrimile ascunse în zâmbetul de pe chipul ei sculptat. O întrebare se zbătea. Devenise oare în această seară mai încătușată de el decât fusese înainte?

Strălucirea sfioasă de pe mobila camerei îi făcea cu ochiul iar Rose se îndreptă înspre ea , strângându-și temerile în degetele încleștate pe gâtul sticlei de whisky. Înlătură dopul și oftă. "Vechea Rose nu ar face asta dar..." Dădu din umeri și dădu pe gât sticla până când avu lacrimi pentru a le compensa pe cele invizibile. Avea o oportunitate : să dea dracului tot până la capăt în acea seară.

Dean fluieră urmărind cum lichidul se evapora încet , încet.

-Și aceasta ființă însetată are și un nume? râse ușor aprinzându-și o țigară.

Rose trânti sticla pe mobilă și îl surprinse în dreapta ei. Privindu-se atât de aproape în ochi , fără a clipi , ea îi cuprinse țigara între două degete și trase primul ei fum.

-Spune-mi cum vrei. Oricum pentru tine voi fi doar o Cenușăreasă depravată în seara asta.

*Heii! Capitol nou după amar de vreme. Csf când inspirație nu există :))*

**Hope you like it.**