"-Ce ai de gând să faci atunci când tot ceea ce mai ai este pe cale să fie pierdut? Vrei să îți spun ce am de gând să fac eu? Am de gând să îi zdruncin unul câte unul până vor regreta ceea ce au făcut. Am să le zdrobesc inima și am să mă hrănesc cu...
Trebuie să o spun, Joseph are o viață destul de plictisitoare. Am ajuns la ferma tatălui meu. Încă nu l-am întâlnit. Din câte am înțeles de la toate aceste persoane din cercul său, este plecat într-o misiune, și se va întoarce... astăzi.
Într-un fel îmi este teamă. Am în minte un întreg vălmășag de gânduri. Cum o să fie, oare? Cum o să fie întâlnirea dintre mine și cea mai detestată ființă din viața mea? Stau în sufragerie, pe canapea, citesc un volum din "Labirintul" de James Dashner și îmi aprind trabucul. Dacă tot sunt nefolositor, măcar să fiu până la capăt. De-odată se aude o izbitură și ușa se deschide brusc. M-am speriat și am intrat într-o poziție defensivă.
Din cauza soarelui, puteam observa doar o siluetă, un costum și un par brunet, scurt, cred că este tatăl meu. Inima îmi flutura în piept ca aripile unui colibri, și eram sigur că tatăl meu, Christian Tyler Farrant, putea să îmi audă răsuflarea oprindu-se în gât, în icnete scurte, superficiale. Eram sigur că poate observa diferența dintre mine și Joseph, doar era fiul său preferat. Și dacă își dădea seama, ar fi fost foarte furios și eu aș fi fost încolțit. Și mai departe nu mai vreau să mă gândesc.
Tatăl meu mi-a zâmbit, urmând o afirmație. – Mereu pe poziție, ca întotdeauna. – Tată! Am încercat să par cât puteam eu de încântat pentru a nu trezii nici o suspiciune în mintea lui bolnavă. Am alergat și l-am îmbrățișat. – Joseph, ți-ai făcut ceva la păr? – Doar mă știi, tată. O schimbare este binevenită întotdeauna. – Bun răspuns. Nu trebuia să fii la Universitate? – M-am gândit să îmi iau puțin timp liber pentru a-mi aștepta tatăl așa cum se cuvine. Te deranjează? – Știi că nu îmi place sa lipsești, trebuie să te prefaci ca ești normal. Dar să zicem că te iert de data asta, este prima abatere.
Un domn care probabil lucrează aici trece pe lângă noi, salutându-l cu respect pe tatăl meu. – Salut, Scott. Pregătește te rog ceva bun de mâncare, trebuie să îmi primesc fiul așa cum se cuvine. Mă duc să-mi las bagajele.
Mi-a dat de gândit. "Trebuie sa îmi primesc fiul".. Oare.. Să știe ce se întâmplă? Nu cred, pulsul nu i-a crescut in momentul în care m-a văzut. I-am simțit pulsul. Era perfect normal. Dacă încă nu și-a dat seama trebuie să îmi calculez mișcările cu grijă. Tocmai mi-am dat seama ca între mine și tatăl meu, stătea doar faptul că suntem creaturi diferite, lucru care mi-a adus o repulsie mai mare față de el. Să nu observi că, defapt.. Sunt NOUL tău fiu? Ce fel de tată ești tu? Și puteam sa jur că woff woffi ăștia, te pot lua după miros.
Timpul trece foarte repede aici. Este deja ora 8:00 PM și parcă doar ce m-am trezit. Sunt în camera mea. Am nevoie de o gustare. Trebuie să îmi satisfac pofta de mâncare, cina nu mi-a fost îndeajuns. Am nevoie de sânge. Am sărit pe geam, m-am îndepărtat de casă. Am întâlnit o fată. Știm toți ce s-a întâmplat după. M-am îndreptat spre casa și am ajuns înapoi în camera mea. Nu mi-au simțit lipsa. Am stat cu tatăl meu în sufragerie. Am fumat un trabuc și am vorbit despre răzbunarea noastră împotriva mea. Deci, clar nu și-a dat seama, apoi, m-am dus să mă odihnesc.
După o odihnă lungă. Tatăl meu mi-a spus: "Cred că fratele tău, James, începe să își facă apariția" și mi-a arătat asta.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Dar tată, nu ai idee ce te așteaptă, și nu aveți nici voi.
