Apoi simt cum bãiatul mã ia de mânā si îmi zice:
B(ãiatul):Dar cum te numesti?
E:Adella! Dar poti sā îmi zici Adell. Asa este porecla mea.
B:Bunā Adell,am asteptat acest moment de a te întâlnii de multā vreme. Nu credeam cā visele mele vor devenii realitate. Dar,nu mi-am pierdut speranta,m-am pus cu ambitie si am continuat sā cred în faptul cā îmi voi întâlnii vreodatā.
*Eu rāmāsesem încremenitā,nu stiam ce sā zic. Visam bāiatul dar nu îmi voi imagina vreodatā cā îp voi întâlnii,la fel cum a zis si el. Soarele care era pe cale sā apunā,îi scotea în evidentā pārul āla blond superb,si ochii aceia albastrii,care sunt asemenea unei māri albastre,asemens cerului pe care plutesc norii albi*
Tācerea este ruptā însā de vocea bāiatului care zicea.
B:Apropo,eu mā numesc Andrei Gavril. Porecla mea este Gami!
E:Sunt încântatā de a-mi întâlnii alesul,zic eu fiind ironicā.
G:Bineînteles cā si eu. Poti sā zici mai multe despre tine,dacā doresti.
E:Oo,da,scuze. Mā gândeam doar.
G:Sau te.ai pierdut în ochii mei albastrii?
E:Prostutule,vād o mare albastrā întradevār. Vād o mare de rechini albastrā dar eu nu stiu sā înot..
G:Te voi învāta. De azi vei avea mereu timp sā vezi acestā mare în care zace o frumusete superbā. Zice el lāudându-se.
E:Voi studia? Zic eu râzând.
G:Studiind este putin spus,zice el cu un zâmbet atrāgātor.
În timpul acestei conversatii,fārā sā mai privim în jur,nu ne dādeam seama cā soarele apusese si cā trebuiam sā ne întoarcem fiecare la casele noastre.
E:Gami!!
G:Ce este? Ce s.a întâmplat?
E:S.a întunecat afarā,cum ce este?
G:Uf...da..asa e. Nu eram foarte atent când am în fata mea un morman de frumusete rarā si perfectiune.
Apoi eu zâmbesc în timp ce mā ridic de pe bancā.
E:Ne vedem mâine,nu?
G:Desigur! Doar nu am asteptat atâta timp sā te pierd!
Apoi eu îl sārut pe obraz si el reproseazā gestului fācut de mine.
Apoi mā îndrept cātre casā,unde sunt întâmpinatā de menajera noastrā,Tamara.
T:Domnisoarā!
E:Da!
T:Îmi cer scuze cā nu am intervenit în gesturile fācute mai devreme.
E:Nu este vina ta,Tamara! Este vina lor! Nu mai conteazā. Astā searā poti sā îmi aduci cina la mine în camerā,dacā se poate!
T:Bineînteles! Nu este o probelmā!
E:Ok,o sā intru pe usa din spate,ei sigur mā asteaptā,dar nu o sā mā observe la intrare.
T:Ok,ne vedem disearā când vin sā vā aduc cina.
Intru în casā destul de linstita,deoarece am putut însfârsit sā îmi întâlnesc bāiatul "visurilor" mele,as putea spune.
Dupā cam o jumātate de orā,Tamara vine sā îmi aducā cina,însā nu este singurā.
T&M:Adell,ne-am fācut griji pentru tine!
E:Pot sā îmi port si singurā de grijā!
T&M&A(lessia):Ne pare rāu!
E:Scuzati-mā,Tamara mi.a adus cina. Nu o pot face sā astepte.
M:Scumpo..vreau sā îti zic ca îmu pa..
E:Mamā,am auzit destule azi.
Apoi o iau pe Tamara de mânā,o bag în camerā si le închid usa în fatā.
T:Wow! Sunt mândrā de ce am crescut:)))
E:Haha,si eu sunt mândrā de mine.
Apoi eu mānânc si chicotesc cu Tamara,pânā când....****************************
Dragilor,acesta a fost capitolul cu nu stiu ce numār,sper sa va placa! Nu uita sã dai steluta de rigoare! Vā pup!♥♥♥♥♥

CITEȘTI
Visele/F.F Andrei Gavril
FanfictionNiciodatā nu poti stii ceea cea visele vor sā îti spunā. Niciodatā nu vei putea sā aflii ce îti rezervā viitorul. Asa s.a întâmplat si pentru Adella,o simplā fatā,pe a cārei viatā visele si.au pus patā si au devenit realitate. Hai sa îi urmārim pove...