M-am furișat în palat și m-am dus în cameră unde Angel mă aștepta să îi povestesc cum a fost la întâlnire.
- Și cum a fost? Te-a sărutat? Ce ți-a zis?
- A fost minunat ca de fiecare dată. Acum îmi zice că sunt logodnica lui.
- Chiar mă bucur că ai găsit un zeu pe placul tău, Lady Jikoku!
- Te rog nu îmi mai așa! Spune-mi doar Jikoku!
Ușa camerei se deschide. Apare un servitor de al tatei.
- Lady Jikoku, tatăl dumneavoastră vă cheamă!
Rămân puțin uimită. Tata nu m-a mai chemat până acum.
- Mă întorc imediat , Angel!
Urmez acel servitor până în sala tatălui meu. Stă pe tron și pare puțin nervos.
- Mai chemat , tată?
- Da! Pacem mi-a zis ceva.
- Ce?!
- A zis că erai în Grădina Vocilor Pierdute alături de un zeu cu care te-ai logodit. Și nu orice fel de zeu. Chiar fostul meu cel mai bun prieten, Infernum!
- Oh nu! Ai aflat! Blestemată fie Pacem! Să fie războaie mondiale și multe victime!
- Jikoku, îți interzic să fi cu Infernum! Renunță la căsătoria cu el și omoară-l! Eu nu am putut! Dar tu da!
- Nu! Nu îl omor pe cel ce îl iubesc! Tu ai vrut să mă căsătoresc cu zei pe care nu îi iubesc și pe care îi cunosc doar din privire! Nu îl omor pe Infernum!
- Te opui mie?
- În cazul ăsta da! Nu îl omor fiind că îmi spui tu! Îl iubesc cu nu am mai iubit vreodată!
Acesta se ridică de pe tron și vine spre mine. Îmi scot cuțitul din teacă, pregătită să îmi confrunt tatăl. Mă lupt cu propriul tată timp de jumătate de oră, ce pentru mine a însemnat o eternitate.
Când dintr-o dată ajung la marginea cerului. Aproape de cădere.
- Nu te-am iubit niciodată, Jikoku! Niciodată! Te-am urât din clipa în care mi-ai omorât soția! Dacă mă asculta și trăia, nu mai era nevoie să te am pe tine! Ești doar o risipă de aer! Pentru asta te arunc din cer spre moarte!
Acesta își întinde brațele și mă împinge. Țipătul meu de teroare că eu chiar cad din cer, s-a auzit în tot cerul. Frați mei, Angel și servitorii , speriați vin să văd ce se întâmplă. Și mă văd pe mine căzând din cer.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
- Tată de ce ai făcut asta?! Spune fratele meu cu lacrimi în ochii.
Țip până corpul meu mic, cade pe niște pietre, iar cuțitul se înfige în pământ. Lichidul roșu și cald, se prelinge pe pietrele reci și tari.
