* Jikoku*
Deschid ușor ochii. Genele mele se lovesc ca niște bice. Înainte să mă găsească Infernum eram înconjurată de copaci și era frig. Dar acum sunt înconjurată de pereți și e cald.
Durerea mă trezește la realitate. Durerea e cea mai mare pe umerii, picioare și abdomen din urma căderii. În loc să fie pietrele, este un pat moale. Încercarea lui tata de a mă ucide a eșuat.
- Jikoku?!
Îi îmi îndrept privirea spre Infernum, care mi-a spus numele.
- Unde... unde sunt?
- În palatul meu din lumea de dincolo.
Încerc să mă ridic , dar durerea mă întrerupe.
- Nu te ridica! Trebuie să te recuperezi.
- Dar ...cum m-ai găsit?
- Când se întâmplă ceva cuiva drag,simt în inimă și o las să mă gideze până găsesc ființa dragă să îi vin în ajutor! Spune și mă i-a de mână.
Ușa camerei se deschide , după această văzându-se cred că un servitor de al lui Infernum.
- Lord Infernum, au venit zeița mării și zeul înțelepciunii.
- Magna e prietena mea! Spun.
- Lăsați să intre! Spune Infernum.
- Pe Magna am cunoscut-o când a fost război pe mare și am ajutat-o. Ar fi trebuit să o ajut cu niște Fluctus care i-au invadat marea și vroiau să o distrugă prin război.
- Sună interesant.
Ușa se deschide și își face apariția prietena mea cu părul ei ca spuma mării.
