- Jikoku ești bine?! Întreabă Solis și Mensis la unison.
- Sunt bine, stați liniștiți! Spun zâmbind.
- Ce bine că ești bine! Abia așteptăm să te întorci în cer!
- Că veni vorba, nu mă mai întorc în cer.
- Ce?! De ce?! Spune Mensis.
- Am mâncat un măr roșu din grădina lui Infernum. Acum aparțin lumii de dincolo.
- Dar te-ai născut în cer!
- Și nu mai sunt bine venită acolo. Tata mă urăște și nu mă vrea în împărăția lui. Așa că îi voi respecta dorința.
- Asta înseamnă că nu te vom mai vedea? Întreabă Solis.
- Bineînțeles că o să ne mai vedem! Sunteți frați mei!
Aceștia mă prind într-o îmbrățișare caldă , iar petrecerea de nuntă începe.
Acum stau în pat cu Infernum. Îmi mângâie spatele gol, iar eu îi mângâi pieptul.
- Îți place aici , războinica mea?
- Nu e cum mi s-a povestit. E chiar un loc minunat. Îmi place aici. Și aș fi stat chiar și dacă nu aș fi mâncat din măr.
Acesta își lipește buzele de fruntea mea și rămâne așa toată noaptea.
