Cursed at 17

Capitolul 3 - Aglomeratie.

Beatrice's P.O.V. :

Un trosnet puternic venit din dreptul usii m-a facut sa tresar usor.

Ce naib-.. De data asta, niste voci cunoscute m-au intrerupt.

-Iti promit. I s-a adresat baiatul cuiva.

Ce ?! Ce ii promiti?

Am iesit sa vad de unde provenise trosnetul. Curiozitatea a fost inlocuita intr-o secunda de furie la vederea scarii ce duce spre pod. O treapta zacea franta pe podea. Mi-am inclestat pumnul si am suflat peste obiectul de la picioarele mele. Cele doua bucati s-au unit si s-au atasat la loc, totul aratand ca inainte.

M-am sprijinit de scara, si am oftat in semn de frustrare.

Asta e singura mea locuinta. Defapt, singurul lucru pe care il mai am, din moment ce parintii m-au parasit.

M-am incruntat, strangandu-mi maxilarul de nervi.

Eu i-am parasit.

Ei bine, se pare ca si-o cauta cu lumanarea.

Merg alene pana in bucatarie, unde nimic interesant nu se intampla. Mama si plodul pregateau cina. Mi-am dat ochii peste cap, trantindu-le o oala pe jos, si am iesit din bucatarie, indreptandu-ma spre ceva mai interesant.

Am urcat inapoi la etaj, ajungand in fata usii baiatului. M-am aplecat pana cand fata mi-a trecut usor prin usa. Apoi umerii, si pieptul.

Atunci l-am vazut.

Statea in fund in mijlocul camerei, impaturind niste haine. In camera prafuita, haine, carti si CD-uri erau aruncate peste tot, baiatul oftand din timp in timp, cand nu reusea sa imperecheze sosete sau sa impatureasca tricouri. Am mentionat ca era la bustul gol ?

Am patruns in camera complet, pasind delicat pe podeaua sensibila. Am avut grija ca ea sa nu scartaie, pentru a nu-i atrage atentia. M-am asezat turceste cu spatele sprijinit de marginea patului, incepand sa-i studiez miscarile.

Muschii bratelor i se incordau usor, in timpul miscarilor. Cand un tricou se mototolea, o mica incruntatura ii aparea pe fata.

Din cand in cand, se ivea cate o carte, si atunci ridica cate o spranceana curios, de parca ar fi descoperit-o abia acum. Oare stia ce si-a luat cu el ? Urmatoarele cateva minute si le petrecea rasfoind cartea, zambind strengareste, probabil amintindu-si pasaje favorite.

In tot acest timp, eu stau si ma holbez la el, de cel putin o ora. Zambesc cand zambeste si el. Ma incrunt cand face o grimasa. Cand isi musca buza, deobicei cand citeste-...

Am fost intrerupta de zgomotul usii deschise.

A parut si cotoroanta.

Mi-am muscat obrazul pe interior, ridicandu-ma in picioare.

-Cina e gata, te asteptam in salon. A spus ea fericita. M-am asezat langa ea, imitand-o si luand-o in ras.

-Salon ? Ce simandicos.. a spus baiatul pe ale carui cutii cu lucruri scria 'Blake'.

Stiu, nu-i asa ?

-Vin imediat. A spus, aruncandu-si ultimele lucruri intr-un morman pe pat, incepand sa isi caute un tricou de imbracat.

Pictam de jumatate de ora in pod, incercand sa ma relaxez. Dar degeaba. Cand nu imi iesea un detaliu ma enervam si mai tare. Am decis sa cobor, sa vad ce imi mai fac oaspetii.

Ii auzeam vorbind de pe hol, din ce in ce mai tare pe masura ce ma apropiam. Dar nu intr-un moment oportun pentru nervii mei.

- Mama, poti te rog sa imi dai cheile, stii tu, ale casei ?