Clișeul Dragostei

27

Melia
Lunile treceau si burta mea deja se vedea cu  ochiul liber,gemeni...aveam puține emotii.
Mă plimbam prin grădina plină de trandafiri si copaci si mă apropii de un salcâm.Mirosul mi se părea incredibil de placut si peisajul era incredibil,era martie si primavara ne oferea unele din cele mai frumoase peisaje.
Imi pierd timpul schițând cate ceva pentru firmă și mă ridic indreptandu-mă spre casă cand o mică intepatură s-a simțit din abdomen si am ignorat, deși stiam că pot să nasc în orice moment refuzam să cred că azi este ziua.

Ajung in casă cand Max se apropie de mine și imi zâmbește intinzanu-mi o cană de ceai.O accept si apoi o scap ea făcându-se țăndări si un scancet imi scapa din cauza durerii din abdomen,e clar.

-Iubito,esti bine,ai ceva?

Mă uit la el si fata lui e una îngrijorată si i se citeste teama în ochii lui.

- Este momentul.Apa..

- Vrei apă,acum,iti aduc acum!

- Nu Max! Mi sa rupt apa.....nasc!
Tip exasperata la el deoarece durerea imi creea nervi.

-O doamne!Oh..mă duc să iau bagajele.

Eram de 10 minute în mașină lui si eu nu mai puteam,inspiram si expiram însă durerea nu se oprea.Bagajele erau in spate si Max era agitat.

Intrăm în spital si niste doctori mă pun pe o targă si Max mă tine de mână pana la sala unde aveam să nasc.
-Intrati si dumneavoastra domnule?

Mă uit la fata lui si vad teama si cade putin pe gânduri inverzindu-se la fata apoi albindu-se,si atunci am stiut.Nu,este mai bine să nu.

- Nu,nu intra,el va astepta afară.Spun repede.

-Acum duceti-mă sa nasc că simt că mor.

Max mă prinde de mână și mă sărută usor pe buze si imi strânge mana.
-O să fie bine!
Spune el mai mult convingându-se pe sine.

Fac tot ce imi spune doctorul si un planset înfundat se aude si atunci doctorul imi arata o siluetă mica si doctorul strigă:
-Felicitări aveti un băiat.
Cand credeam ca am terminat doctorul imi spune sa repet pașii și împing tare si dupa imi afund capul in perne.
-Felicitări,aveti doi băieți sănătoși.

Zâmbesc si nu pot să cred că asta este real.