"Holul faimei "

Capitolul 14

-Despre ce vorbești?

-Aiden...., uite-te la mine, spuse, iar lacrimile incepura sa se prelingă pe fata, am devenit cunoscuta, am reușit sa obțin ceea ce am vrut, dar la ce bun si cu ce preț, el ma urăște, nu-mi pot găsii de lucru, pentru ca nimeni nu dorește sa aibă probleme cu Aiden White...iar cea mai mare problema a mea este ca sunt o insipida si continui a-l iubi, iar el nu vrea decat sa se culce cu mine...

-Falina, a fost rănit rău, știi ca unele rani nu se vindeca niciodată, ori prind "crusta", ori se cicatrizează, dar pielea ce a fost avariata nu va mai fi vreodată la fel...trebuie să-l înțelegi, nu e ușor sa vezi ca persoana pe care o iubești te părăsește pentru a-si urma visele...sper ca nu crezi ca daca e bărbat nu trebuia sa fie rănit atat de rău, când iubești, durerea provocata este la fel de mare, chiar daca ești mascul.

-Nu stiu ce sa fac, șopti printe suspine.

-Lupta pentru ceea ce-ți dorești! ...dar doar daca ești sigura ca este si lucrul corect.

-Mulțumesc că-mi ești alaturi, dar am nevoie să-mi faci o favoare.

-Spune!

***

Era 8:30 dimineața, străzile LA-ului erau mai libere, era duminica. Tânăra, îmbrăcată cu o fusta lunga neagra, o bluza alba cu mânecă trei-sferturi  si cu o basma ce-i acoperea capul, se opri in fata clădirii impozante. Nu mai fusese aici niciodată, iar când era in Londra, ei bine, nu prea o vizita des. Se apropie de ușă din fata, își făcu semnul crucii, apoi intră, slujbă era deja începută. Dupa terminarea ei mai stătu puțin sa se roage, locul acela ii conferea pace, se simțea in siguranță. Știa ce avea sa facă.

***

-Buna, Nelly!

-Buna, Falina!

Nelly era secretara de la Resurse Umane, era o femeie cam la 35 de ani, par negru, 1.65, avea doi copii, gemeni, o fetiță si un băiețel de doi ani si jumătate.

-Am venit să-mi depun si eu demisia.

-Poftim? De ce?

-Noul patron e răspunsul.

-Dar cum, numai înțeleg nimic...nu sunteți împreună?!

-Nu mai suntem!

-Pai si ce-i cu asta?! Si începu sa caute printr-un tenc de reviste pana găsi ce căuta. Ii întinse o revista. Falina o lua si se crispa când văzu coperta...nu din nou , își spuse.

"Se pare ca relația faimosului deținător a lanțului de hotele White a fost zărit alaturi de iubita sa pe yachtul propriu. Oare vom participa la o nuntă in curând?" alaturi de text erau adăugate niste poze cu ei jucandu-se in apa sau stand pe punte la bronzat, noroc ca nu i-au zărit pe plaja, ar fi fost jenant.

-Nu mai contează! Deci...imi accepți demisia?

-Din păcate mai trebuie sa stai pana se termina perioada spectacolelor a căror protagonista ești, adică vreo doua saptamani.

-Nu puteți găsi pe altcineva?

-Oamenii au plătit sa vadă spectacolul cu tine, sper ca nu ai uitat ca peste o săptămână trebuie sa fii prezenta la promovarea noii piese, "Spărgătorul de nuci!"!

-Se poate sa fi uitat...spuse chicotind.

-Hai, fugi la antrenamente, deseară trebuie sa strălucești pe scena!

***

-Domnule White, am rezolvat problema.

-Foarte bine, îți poți pastra job-ul!

Se simțea vinovat ca recursese la șantaj, dar era nevoit s-o facă, nu o putea pierde iar, măcar acum va mai avea doua săptămâni la dispoziție sa se gândească la ceva.

***

Spectacolul se terminase, sala fusese plina. Falina stătea in fata oglinzii si se gândea la ce are de făcut, sau mai bine spus, la ce a făcut si ce consecinte are de înfruntat.  Usa se crăpa încet, apoi o figura intra, nu se întoarse, știa cine e.

-Ce vrei?

-Sa vorbim.

-Mai avem ceva de vorbit?

-De fapt..avem mai multe lucruri de vorbit.

-Cum ar fi?

-Ai văzut ziarul Times?

-Da.

-Știi ca vei fi urmărită de paparazii întruna, da?

-Da, nu-mi pasa, sunt obișnuită.

-Ce ai de gând ?

-Nu o sa declar nimic, aaa...ba da, le voi spune ca ne-am despărțit, de fapt ca nu este nimic intre noi si nici nu a fost.

-Va fi si mai rău.

-Crezi ca ma interesează? Am ceva de pierdut?

-Imaginea ta poate suferi.

-Care imagine, tot ce reușisem a fost spulberat odată ce am acceptat propunerea ta, acum lumea ma cunoaște ca fiind iubita balerina a faimosului burlac, Aiden White.

-Sa înțeleg ca te deranjează?

-Aiden, nu stiu ce ma supăra mai tare, spuse intorcandu-se si privindu-l, ca am pierdut tot ce-mi era necesar sau ca nu dubii in a face ceva pentru a-o recupera.

-Ce sa recuperezi? Faima?

- Crezi ca ma mai interesează astă ? Uneori ne dam seamă de anumite lucruri mult prea tarziu, spuse si apoi ieși din cabina. El ramase acolo, percepuse oarecum mesajul, dar voia sa audă acele cuvinte, ca sa creadă cu adevărat ca nu a fost o iluzie, e posibil să-l mai iubească? Timpul va revela adevărul , iar faptele vor spulbera misterul.

------------------

Hello! Pentru ca asta e singurul meu moment de "respiro", am zis sa va fac o surpriza mica! Va pup and fight for your dreams!