"Holul faimei "

Capitolul 29

-Va rugam sa va puneți centura, vom ateriza in curând! Se auzi vocea pilotului. Aseară, după ce am citit biletul lui Aiden, am realizat ca nu mai vreau sa ma tem de eșec, il iubesc, voi lupta chiar si cu morile de vânt. L-am rugat pe Nick să-mi împrumute avionul lui, iar acum sunt aici, la doi pasi.

***

Am îmbrăcat o rochie d-un roz pal, care imi evidenția burtica, rodul iubirii noastre cu năbădăi, era simpla, până la genunchi, cu mâneci lungi si un decoleu in v. Parul imi era lăsat liber. Am mai verificat cu privirea totul, aranjasem mâncarea pe masa, aprinsesem toate lumânările, acum mai trebuia sa sosească el.

După ce am aterizat, am vorbit cu fratele lui Aiden si l-am rugat să-mi facă rost de cheia de la apartamentul lui Aiden. Inițial, a fost reticent, dar i-am povestit ce vreau să fac si m-a ajutat. Ii sunt recunoscătoare ca, după toate cate s-au întâmplat, a avut încredere in mine.
7:30, trebuie sa ajungă curând.

Mi-am dus mana pe pântec, "Sa vedem ce va face tati când ne va vedea!". Ușă s-a deschis încet, Aiden stătea in tocul ei, complet șocat. Arata bine, ca de obicei, dar părea trist, avea cearcăne, ceva la aspectul lui te făcea sa crezi ca a îmbătrânit cu doi ani.

S-a apropiat ușor, iar când mai avea câțiva pasi, s-a opirt si și-a scos sacoul de la costum.

-Ce cauți aici? Spuse pe un ton obosit. Cred ca ma așteptam la o alta reacție din partea lui, dar poate o merit pe aceasta. Acum stătea in fata mea, privindu-ma adânc in ochi.

-Am venit sa-ti spun ca accept sa dansez cu tine, daca mai vrei.

In clipa următoare, buzele sale le mângâiau pe ale mele, iar obrazul imi fusese acaparat de mana sa. Ma prinse, apoi, intr-o îmbrățișare plina de dor, de iubire, de nevoie.

-Am pregătit cina, l-am anunțat zâmbind.

-Ești aici sau visez? Ma întreba. Singurul mod prin care ii puteam dovedi ca nu sunt o fantasma, un sărut. L-am sărutat.

-Acum, vrei sa mancam? Noi suntem cam înfometați, am spus răzând.

Se apleca si-mi săruta burtica. Mana lui se afla deasupra ei.

-Tati se bucura ca tu si mami sunteți aici.

***

Cina a decurs bine, iar acum suntem pe canapea, îmbrățișați.

-Ce te-a făcut sa te răzgândești? Ma întreba pe neașteptate.

-Tu.

-Cum adică?

-Mesajul si buchetul de flori, plus ultima noastră discuție.

-Ma bucur ca ești, pardon, sunteți aici cu mine.

M-am intins spre el si l-am sărutat. Mâinile lui începură sa se miște in josul coloanei mele vertebrale, iar buzele lui își croiau drum spre decolteul meu.

-Pot? Ma întreba cu ochii strălucind.

-E-n regula, am vorbit cu doctora.

-Ești sigura ca nu-l va afecta?

-Da.

Ma lua in brațe si porni cu mine spre dormitor. Noaptea a fost una specială, ne-am îmbrăcat cu sărutări si iubire, apoi ne-am pierdut cu grija in așternuturile cenușii.
***

A doua zi, m-am trezit singura in patul uriaș. Probabil a plecat la munca.

-Neata, iubito! Deci nu a plecat. Veni si se așeza lângă mine, punandu-mi tava cu micul-dejun pe picioare. Imi depuse un sărut cast pe buze. Sper să-ți placa, trebuie sa va hrăniți bine.

-Tu l-ai pregătit?

-Da.

-Mulțumim!

***

Doua luni minunate trecuseră, mâine trebuie sa merg la consultație. Din păcate, Aiden nu va putea veni, e plecat cu afaceri in Europa, de doua zile.

Deja am ales mobila camerei, la ultima consultație am aflat ca vom avea un băiețel, tatăl lui a fost in culmea fericirii.

M-am întâlnit si cu Katia, care e însărcinată in 3 luni, e fericita alaturi de Andreas.

Despre Mia, se poate  spune ca are parte de o relație ca-n filmele comice, presărată cu dispute plecate de la lucruri banale, pana la cele mai ciudate si speciale împăcări. E îndrăgostita, dar nu vrea sa accepte.

***

-Mia, îți mulțumesc ca vii cu mine.

-Nu ai pentru ce, știi ca de-abia aștept să-mi cunosc nepotul.

-Domnul doctor va va primi, ma anunța asistenta. Din cauza faptului ca acum locuiesc in L.A., mi-am schimbat si doctorul, bineînțeles ca Aiden l-a ales pe cel mai bun in domeniu.

-Buna ziua!

-Buna ziua, cum se simte viitoare mămică?

Bărbatul are undeva la 55 de ani, dar da dovada de un profesionalism rar întâlnit.

-Bine, mulțumesc.

-Hai sa vedem ce face micuțul.

Mi-a aplicat gelul acela, apoi a început sa ma consulte.

-Este totul bine, l-am întrebat agitata, vazandu-l ca se încrunta puțin la monitor.

-Nu prea, complicatiile pe care le are sarcina ta, pare ca s-au accentuat, nu e bine. Trebuie să-ți facem mai multe analize, urgent .

N-aș rezista sa-mi pierd iar copilul.

---------