Silent Flame

Capitolul 13- H+E

-Nu am nicio problema ca,ieși in oras sau ca ne întâlnim din gresala in club doar,nu te mai apropria de mine,Ella sau Emily. Ba nu,îndrăznește sa ne mai adresezi un cuvânt,nici sa nu ne saluți fiindcă,te avertizez foarte serios. Ai ajuns sa ma cunosti și stii perfect de ce sunt in stare,nu-i asa,Louis?scuipa Harry cuvintele,Louis privindu-l de-a dreptul terifiat.

Scot telefonul din buzunar,privind mai atenta ora. Se făcuse,extrem de tarziu și ceea ce puteam face in momentul de față,era sa-l trag pe Harry deoparte și sa încerc sa-i diminuez nervii. Nu poate sa conducă,cand e nervos,mai ales ca,Emily își dorea garantat sa plece cât mai repede cu putința.

-Harry,sa mergem. Te rog. Nu merita sa-ți pui mintea cu el.

-Nu pot,Ella. E a dracului de dureros sa-ți recapeți încrederea intr-o persoana,și sa ți-o trădeze iar.

-Stiu,Harry. Te rog,sa mergem acasa.

-Doar,lasa-ma sa beau ceva,ma crispează de-a dreptul cand aud cuvântul bautura.

-Nu-ți rezolvi problemele dacă te îneci in bautura,ți-am tot spus și presupun ca ai vazut și tu.

-Trebuie sa beau ceva,face semn către barmarita și ii cere,un pahar de wiski.

-In clipa in care pui gura pe paharul ala,îți jur ca dispar complet din viața ta,spun cu vocea tremurândă.

Il las,sa se gândească ceva timp la,următoarea miscare,dispărând prin mulțime,încercând sa dau de Emily. Știam sigur ca,nici nu o sa pună gura pe paharul ala de wiski,având in vedere ca l-am cam amenințat.

-Aici erai,apare Emily din spatele meu. Cel m-ai groaznic concert rock la care am fost pana acum. Va multumesc ca,ați insistat sa vin și ca,ați plătit o groaza de bani pe bilete însă,Louis mi-a stricat seara.

***

Cand,am ajuns acasa,Harry își ținuse gura închisă tot drumul,fata ii era neutra deci,habar nu aveam dacă e suparat sau nervos. Poate puțin din amandoua.

-Va multumesc pentru,seara asta. Și multumesc in special tie,Harry pentru,ca încerci sa-l ți la distanță de mine și de copii,pe Louis.

-Stai linistita,Em. Totul o sa fie bine,spune Harry,iar Emily clatină usor din cap.

M-am asezat pe canapea,lângă Harry și mi-am intors fata in direcția lui.

-Esti bine?intreb iar acesta iese din stare de visare cu ochii deschisi,de adineauri.

-Presupun,ca da. Îmi cer iertare,era din nou sa-mi pierd controlul asupra băuturii.

-De ce îți ceri iertare? Pana la urma,ai ținut frâu.

-Sunt asa toxic pentru tine. Și in momentul cand esti,la un pas de a ma ierta și de a reface totul între noi,dau din nou cu bata-n balta,oftează mângâindu-mi obrazul blând.

-Harry,te iubesc,spun și îmi lipesc tandru buzele de ale lui. Părea șocat de a dreptul,însă la câteva minute după,zambetul își făcuse apariția pe fata lui. Am zâmbit și eu la rândul meu și ne-am mai sărutat odata înainte de a ma cuibării in brațele sale.

-Și eu te iubesc,a spus,am chicotit,stiind ca o face dar,e al naibii de placut sa o auzi iar și iar din gura lui.