Mândrie și Prejudecată

Capitolul 6

Doamnele din Longbourn s-au prezentat curînd la cele din Netherfield. Vizita a fost întoarsă după toate regulile. Bunele maniere ale domnişoarei Bennet înfloreau, încurajate de bunăvoinţa doamnei Hurst şi a domnişoarei Bingley; şi, deşi pe mamă au găsit-o de netolerat şi pe fetele mai mici nevrednice să le adreseze o vorbă, şi-au exprimat totuşi dorinţa, faţă de cele două mai mari, de a le cunoaşte mai bine. Jane a primit această atenţie cu cea mai mare plăcere; dar Elizabeth vedea totuşi cît de arogant se poartă cu ele, făcînd cu greu excepţiepentru sora ei ― şi nu le putea simpatiza; totuşi, amabilitatea lor faţă de Jane, atît cît era, avea valoare datorîndu-se, după toate probabilităţile, admiraţiei fratelui lor pentru Jane.

Era foarte limpede ― ori de cîte ori se întâlneau ― că domnul Bingley o plăcea cu adevărat; dar Elizabethei
îi era tot atît de limpede că Jane ceda pornirii pe care o simţise pentru el din prima clipă şi că era pe cale să se îndrăgostească de-a binelea; îşi spunea de asemenea cu plăcere că era imposibil ca lumea să afle ceva, deoarece Jane unea o mare putere de simţire cu stăpînirea de sine şi cu o fire ponderată, care o puteau pune la adăpost de bănuielile inoportunilor.

Ea îi împărtăşi toate astea prietenei sale, domnişoara Lucas.

― Este, poate, agreabil, replică Charlotte, să fii în stare, în asemenea caz, să te poţi stăpîni în faţa lumii; dar este uneori o greşeală să fii atît de reţinută. Dacă o femeie îşi ascunde
sentimentele cu aceeaşi iscusinţă şi faţă de obiectul afecţiunii sale, poate pierde prilejul de a-l captiva; şi atunci, n-ar fi decît o slabă consolare să crezi că lumea nu ştie nimic.

Aproape în fiecare ataşament există atît de multă gratitudine sau vanitate, că nu e bine să le laşi în voia lor.
Sîntem toţi în stare să facem începutul singuri ― o uşoară preferinţă este destul de firească; dar
prea puţini dintre noi sînt în stare să se îndrăgostească cu adevărat, fără încurajare. În nouă cazuri din zece e mai bine ca o femeie să arate mai multă afecţiune decît simte.

―Neîndoielnic, Bingley o place pe sora ta; dar s-ar putea ca niciodată să nu facă mai mult decît s-o placă dacă
ea nu-l ajută puţin.

― Dar ea îl ajută, atît cît îi permite firea. Dacă eu îmi pot da seama de interesul ei pentru el, Bingley ar trebui să fie un nerod să nu-l observe.

― Nu uita, Eliza, că el nu cunoaşte firea Janei aşa cum o cunoşti tu.

― Dar dacă o femeie are o înclinaţie pentru un bărbat şi nu încearcă să i-o ascundă, el trebuie să-şi dea seama de acest lucru.

― Poate că trebuie, dacă o vede îndeajuns... deşi Bingley şi Jane se întîlnesc destul de des, nu sînt niciodată mult timp împreună; ― şi cum se văd întotdeauna într-o societate numeroasă, este imposibil să folosească fiecare clipă pentru a sta împreună de vorbă. De aceea
ar trebui ca Jane să profite cît mai mult de fiecare moment în care-i poate capta atenţia.

Cînd va fi sigură de el, va avea timp destul să se îndrăgostească şi ea cît o vrea.

― Planul tău e bun, îi răspunse Elizabeth, cîtă vreme nu ai în vedere altceva decît dorinţa de a te mărita bine; şi dacă m-aş hotărî să-mi găsesc un bărbat bogat sau, pur şi simplu un
bărbat, oricare, cred că aş adopta planul tău. Dar nu acestea sînt simţămintele Janei; ea nu are
un scop anume. Deocamdată nu poate fi încă sigură de seriozitatea pornirii ei, sau dacă aceasta este un lucru înţelept. Îl cunoaşte doar de două săptămîni. A dansat cu el la Meryton
patru dansuri; l-a văzut într-o dimineaţă ― acasă la el ― şi de atunci a cinat în compania lui de
patru ori. Nu este deloc suficient pentru a-i cunoaşte firea.