Maya
Nu-mi puteam deschide gura mai larg de atât. Nu-mi puteam căsca ochii mai tare. Nu-mi mai puteam controla vocea deloc.
Am ţipat. Tare.
Gabriel urmări scena cu un aer indiferent, ca şi cum se uita la un film pe care-l mai văzuse de atâtea ori. Ca şi cum nu tocmai contrazise legile tuturor posibilitatilor inventate vreodată. Mă privea, de parcă aşteptase de mult să-mi spună adevărul... de parcă adevărul ăsta avea să mă îmblânzească.
Dar eu sunt fiica lui John Kincaid, am şoptit în gând.
Este imposibil să fiu a lui.
Dar sunt.
Evelyn stătea în colţul camerei, urmărind scena, aparent, cu un aer plictisit. Eram în acel moment în care nu-mi puteam da seama dacă era serioasă, dacă ceea ce afişa era un adevar.
Ea ştiuse.
Încă odată, lumea se învârti odată cu mine. Trebuia să fie o glumă, o minciună. O glumă menită să mă bage în sperieţi aşa, de dragul lui. Doar el făcuse multe lucruri doar de dragul de a le face.
-Lasă-mă să o iau înaintea tuturor gândurilor tale, dragă Maya, îmi întrerupse şirul gândurilor. Nu este nicio glumă ceea ce îţi relatez.
M-am încruntat. De ce-mi vorbea ca şi cum ştia deja la ce mă gândeam? De ce mă privea ca şi cum el ştia cel mai bine, iar totul era sub suzeranitatea sa? De ce, de ce, de ce?
Tatăl meu mă privi, pentru un moment, cu înţelegere.
-Elise este mama ta biologică, răspunse el întrebării mele nerostite. Eu sunt tatăl tău biologic. John te-a crescut, crezând că eşti fiica lui, iar Elise, la fel. Dar nu este adevărat. Tu eşti fiica mea.
Am înghiţit în sec. Poate era o glumă, până la urmă. Cert era că era prea mult de procesat, de gândit. Am ales, în schimb, o replică usturătoare pentru el.
-Şi d-aia te-ai gândit să mă omori acum doi ani? Adică degeaba spui că sunt fiica ta, dacă am fost omorâtă. Poate am fost fiica ta biologică pe când eram în viaţă.
Gabriel Fray isi dădu ochii peste cap.
-Mda, m-am mai susţinut eu. Nouă fantomelor ne place mult să folosim trecutul.
-Of, Maya, eu nu te-am ucis din rea-voinţă. Totul a fost plănuit încă de la inceput.
L-am privit uimită şi am început să râd. Din nou, tare.
-Şi care a fost planul tău? Mă fut cu o brunetă, prezervarivul îl mestec, că na, iar şaişpe ani mai târziu încerc să îi omor familia. Iar când o văd pe fi-mea pe asfalt, pe moarte, scot pistolul să mă asigur că e treaba bine făcută.
Am aplaudat, adăugând gestul la momentul meu teatral.
-Dacă am avut vreodată vreun dubiu, acum am certitudinea că eşti nebun.
Gabriel continuă să mă privească, fără să-şi trădeze vreun gând sau sentiment. Inexpresivitatea chipului său era tulburantă... Am înghiţit în sec. După un moment de gândire, rosti calm şi răspicat:
-Haide să îţi dau prima mea lecţie ca tată: scumpo, ştii care este cel mai important lucru în lume?
L-am privit fără să înţeleg unde voia să ajungă. Am tăcut.
CITEȘTI
I'm dead (#ID 1)
Мистика"Nu sunt un vârcolac, nici măcar un vampir din Twilight. Sunt doar o fantomă irevocabil îndrăgostită de un om." *** Maya Arianna Kincaid a murit în ziua în care a împlinit 16 ani. Mergea către propria petrecere, însă mașina în care se afla a înc...
