Luxury Taste || Jikook ||

-23-

       “—Nu mă atinge. ” i-a cerut Jungkook șoferului smucindu-se nervos dintre degetele lui.

     “—Mă scuzi, dar mi s-a cerut să nu te las sub nici o formă să pleci . ”

Șatenul și-a rotit ochii scârbit, apoi s-a așezat cu fundul direct pe bordură, în ciuda bărbatului care privea neputiincios, sperând ca Jimin să fi venit mai repede.

“—Domnișorule Jungkook, pantalonii aceia..-”

“—Oh, scutește-mă . ”

“—De ce vă împotriviți degeaba ? Alții ar plăti pentru o invitație la o seară ca aceasta, iar domnișorul Jimin vă ia pe gratis. ”

Jungkook și-a ridicat ochii păcurii spre el și l-a fixat dușmănos. Chestia asta îl
săturase până peste cap. În ultima săptămână nu mai învățase o iotă, notele îi intrau în catalog mai nou, cumpărate, nu meritate și mai ales, acea blestemată de noapte în care a fost obligat să o mintă pe mama lui că dormea acasă la Cha Dol, când defapt destinația lui era cu totul alta. În club, în compania unui derbedeu ca Park Jimin. minunat.

“—Nu îmi pasă nici de Jimin, nici de seara asta ! Tot ce vreau este să fiu acasă, să dorm, nu să merg prin cluburi doar pentru că sunt obligat. Jimin este chiar nesimțit, crede că tot ce vede și-i place, poate fi cumpărat . Dar se înșeală. ”

Exact după ce a spus aceste cuvinte, în peisaj a apărut ca de nicăieri, însuși Jimin. Da, îi auzise precis, iar asta pentru că se apropia lent de ei, învârtind pe deget cheia Range Rover-ului cenușiu, privind când spre colegul lui cam slobod la gură, când pe șoferul căruia teoretic, " i-l încredințase " . Toate astea de parcă fusese acolo de minute bune.

“—Domnișorule Jimin.. ”

“—Poți pleca. Voi rămâne eu cu el. ”

Acestea fiind spuse, bărbatul a urcat în mașina lui și a plecat, lăsându-l în urmă pe Jungkook, oarecum, cu părere de rău. Știa cine era Jimin și ce-i putea pielea în unele momente, iar asta chiar nu era de-a bună.

“—Ți-o spuneam și ție în față . ” a distrus șatenul liniștea ce se lăsase între ei. Doar ochii lui Jimin îl mai scrutau, dar au renunțat să mai facă asta pentru o clipă, clipa în care a surâs amuzat.

“—Intră în mașină . Vom întârzia cu o oră . ” i-a spus analizându-și ceasul de mână, apoi a deschis mașina .

“—De ce ? ”

“—Nu vei păși în club îmbrăcat așa. ”

“—Astea sunt hainele mele și pe astea le port . ”

Jimin a pășit spre Jungkook, sfidându-i autoritatea cu privirea, s-a oprit în fața lui, l-a prins de trucoul impecabil, apoi l-a tras spre el, privindu-l în ochi, fix, pentru a-l intimida. Și i-a cam reușit.

“—Iar asta e seara mea și vei purta ce îți cer eu să porți. Altfel s-ar putea să nu mai am atâta răbdare cu tine. ”

Buzele lor erau atât de apropiate, încât respirația caldă a lui Jimin îi mângâia simțit buza inferioara . Asta îi oferea un sentiment ciudat, care îl golea și apăsa pe stomac.

“—Acum haide să mergem, n-avem timp de pierdut . ” a încheiat și l-a împins înainte, plasându-și mâna pe spatele lui, în apropierea fundului .

Măcar Jungkook nu a uitat să-și aranjeze haina ieftină, pe care Jimin sigur nu ar fi lăsat-o pe el.

După ce au urcat ambii în mașină, Jimin a condus spre un loc ciudat, dar interesant. Era un magazin uriaș, inclusiv un salon enorm de cosmetică. Jungkook privea totul atent, aproape uitând și să mai respire.

“—Ce facem aici.. ? ”

“—Dar ce nu vom face . ” a fost răspunsul primit de la brunet, care a înaintat, deschizându-i ușa, ca un gentleman.

Wow, Jimin gentleman. What a good joke, de când ? Asta l-a surprins puțin pe Jungkook, care mai tot timpul era obișnuit să-l vadă pe colegul său cum intra oriunde plin de mândrie, după ce i se deschidea ușa de către altcineva.

“—A venit Park Jimin ! El este ! ” întregul magazin răsuna în valuri de șoapte și chițăituri de uimire. Câteva femei și bărbați cu trăsături diferite s-au apropiat de el, care mai de care oferindu-se să îi fie de ajutor. Dar au fost imediat împrăștiați de un domn prezentabil, care a apărut ca de nicăieri lângă ei . Jungkook îl analiza uimit. Uimit de trăsăturile lui occidentale, precum și de îmbrăcămintea lui uimitor de curată, frumoasă și prezentabilă . Parfumul lui era atât de puternic încât Jungkook simțea cum aproape că nu mai respira oxigen.

Acel bărbat și-a întins mâna spre Jimin, dezvelindu-și ceasul de mână, Armani, o bijuterie cu adevărat prețioasă, pentru a da un salut prietenos . Jimin a răspuns în aceeași manieră, râzând plin de mândrie.

“—Jiminel, cu ce te pot ajuta ? ” a întrebat necunoscutul într-o engleză stâlcită .

“—Ți-am povestit despre el. ” i-a explicat brunetul bărbatului care părea să-l cunoască, făcând vizibil referire  la Jungkook, care privea totul înlemnit. De când vorbea Jimin engleză ??

Acel domn și-a aruncat ochii spre el, apoi a zâmbit cald, fața luminându-i-se și mai tare decât înainte. Acum Jungkook putea jura că se holba la un diamant, nicidecum la o ființă umană .

“—Tu ești puștiul care îl va însoți pe Jimin în seara asta la petrecerea lui Baek ? ”

“—Ă.. eu.. ”

Uitase până și engleza. La naiba.

“—E emoționat. ” a completat tot el, râzând . “Eu sunt Giorgio Ramazzotti . Stilist, designer și make-up artist . Te afli în cel mai renumit și de calitate magazin de modă italienesc, din Seoul . ”

Jungkook l-a analizat preț de câteva secunde. Deci acum stătes de vorbă cu un Italian în carne și oase ?? Și trebuia să dea mâna cu el ?

Înainte de a răspunde gestului, Giorgio i-a prins mâna și a scuturat-o prietenește.

“—Cu ce vă pot ajuta ? ”

“—Îl vezi ? ” a întrebat Jimin scârbit, aruncându-și fugitiv privirea peste hainele kui Jungkook “Crezi că voi ieși cu așa ceva la braț ? ”

“—Nici vorbă ! ”

“—Îmi știi gusturile. Ocupă-te de el și fă-l ca la carte. ”

“—Bineînțeles .”

Jimin l-a bătut pe Jungkook pe umăr, oferindu-i un zâmbet scurt de încurajare.

“—Ne vedem într-o oră . ”

După ce și-a văzut de drum prin magazin, înconjurat de celelalte tinere angajate, Jungkook l-a urmărit cu privirea înghițind în sec.

“—Să începem. ” a spus Giorgio luându-l după el și intrând într-o sală la fel de masivă . Totul era atât de masiv acolo, putea jura că te afli într-un Mall, nicidecum într-un singur magazin .

Când au intrat în noua încăpere, bărbatul s-a apropiat de un tânăr la fel de prezentabil, cu părul lăsat în șuvițe mai lungi, ciocolatiu-blonde, pe partea suprioară a capului, prins într-o codiță . Fața lui era o paletă colorată în diferite nuanțe de machiaj . De la crem deschis, până la negru . Puteai jura că era fată, dacă nu i-ai fi văzut corpul tonifiat și perfect.

Giorgio i-a spus ceva acelui băiat, cel mai probabil în italiană, apoi s-a aplecat spre el, sărutându-i apăsat și scurt buzele. Jungkook a rămas înlemnit. Nu se așteptase la așa ceva. Mai ales din partea unei persoane ca Giorgio.

“—Ia loc. ” a vorbit tânărul necunoscut, cu vocea lui uimitor de siteavă și plăcută . Jungkook se simțea ca într-o altă lume acolo. Una în care anormalitatea era totuși plăcută..

un capitol mai lung. nu mai am răbdare și să-l editez.
că tot am vacanță de half term o săptămână, voi încerca să postez mai mult. dar nu promit nimic.