Luxury Taste || Jikook ||

-25-

Pe parcursul "ritualului" lor de revedere, Jungkook analiza fiecare părticică din înfățișarea brunetului șuvițat, care-l îmbrățișa acum pe Jimin. Avea un piercing în buza inferioară ce era legat de un lanț prins de guler . Chiar dacă alese haine sofisticate pentru a arăta prezentabil în acea seară, preferase să combine două stiluri în unul.

Apoi urma întrebarea. Cine era acel băiat și de ce îl îmbrățișa pe Jimin ? Cu siguranță era vorba de o persoană care îl cunoștea și își permitea, dar totuși, cine era ?

Dacă ar fi fost cineva din școala lui posibil că l-ar fi recunoscut. Poate nu din primele secunde, dar măcar acum, când el și Jimin vorbeau în fața lui de câteva minute bune, iar el nu pricepea. Tot ce a înțeles din discuția celor doi au fost cuvintele "La mulți ani!" și alte complimentări slabe, tipic bărbaților.

"—Iar el e ? " a întrebat băiatul îndreptându-și ochii roșiatici și arătătoru mâinii în care ținea paharul de șampanie, spre Jungkook.

Jimin nu a oferit un răspuns clar, în schimb, a ridicat mâna ale cărei degete se împleticiseră printre cele ale lui Jungkook. Astfel și mânuța lui Jungkook a fost ridicată sub privirea sclipitoare a curiosului.

"—Să vă țină."

"—Pardon ? " a întrebat Jungkook electrocutat, dar Jimin i-a luat-o înainte.

"—Jungkook, el este Baekhyun. Petrecerea se ține în cinstea zilei lui de naștere. Baekie, el e Jungkook. "

Baekhyun nu și-a întins mâna pentru a-l saluta pe Jungkook. Dar asta oarecum, nu l-a prea uimit pe șaten. Înfățișarea lui punea accentul pe atitudinea lui . Pârea o persoană mai rece, așadar Jungkook a ignorat gestul.

"—Câți anișori ai ? " a fost întrebat de Baekhyun, care-l scruta atent, pironitor.

"—17. "

Brunetul a surâs înclinându-și puțin chipul.

"—Nu pari, totuși. Sincer îți dădeam vreo 15. "

Asta sunase atât de urât și răutăcios. Baekhyun părea să nu-l prea înghită.

"—Tu câți ani ai împlinit ? " și-a făcut totuși curaj să îi întoarcă întrebarea.

"—20."

Jungkook îi observa sclipirile de mândrie în ochi și o dorință prea vizibilă de a-l intimida și domina. Drept urmare, întrebările au continuat să curgă, profitând de faptul că Jimin nu era prezent, cel mai probabil mergând să-i salute pe ceilalți.

"—Cum de ești în club la ora și vârdta asta ? "

"—Uhm.. defapt.. Jimin a insistat să vin. Dar nimeni nu știe că sunt aici. "

Expresia lui Baek s-a transformat într-una de uimire, dar evident, teatrală.

"—Și eu făceam multe când eram minor. Odată țin minte că m-am îmbătat atât de rău și i-am cerut prietenului meu mașina . Așa am lovit o femeie pe trecerea de pietoni. Ugh, a fost urâțel. "

Baekhyun spunea acestea strâmbându-se ironic, ceea ce pe Jungkook îl infiora oarecum.

"—Și.. nu ai pățit nimic ? ”

“—Taicămiu mă scapă din multe situații nașpa. Banu' nu te mângâie da' te scapă. ”

Jungkook îl privea oripilat. Nu știa dacă ceea ce auzea era real sau nu . Dar dacă era, Baekhyun era o influență prea negativă. Poate mai negativă chiar și decât Jimin.