Capitolul 2

3.5K 208 27
                                    

Merg pe hol de dimineata. Incerc sa nu ma impiedic de nimeni sau de nimic. Casc lung si injur in șoaptă. Mormai ceva indescifrabil si imi musc buza uscata.
Ceream prea mult daca voiam sa chiulesc de la prima oră? Se pare ca da, deoarece ai mei verifică non stop daca ma duc la prima oră. Nu vad nici un beneficiu de a o frecventa.
Observ un "4 ochi" si ranjesc imediat. Ziua parca devenea tot mai buna! Sa imi incep ziua punandu-i piedică unuo tocilar de ăsta, era minunat. Daca aveam noroc, isi si spargea ochelarii. Ma apropii de el si ii pun piedică. Ca orice idiot, logic ca se împiedică.  Însă nu reusesc sa rad bine, deoarece apare Dash si il prinde. Il ajuta sa se puna pe picioare si il bate prietenește pe umăr, rezultând o privire urata din partea mea.
—M-mulțumesc, se balbaie prostul care aproape a căzut si fuge de aici, lasandu-ne singuri.
Brunetul rămâne langa mine, privindu-ma ferm si parca, nemulțumit.
—Ce morții ma-tii distrugi diminețile altora? Mârâi iritat si l-as fi lovit, daca întâmplarea de ieri nu m-ar fi oprit.
Lovește tare nemernicul si parca nu m-as mai fi pus împotriva lui. Nu ca imi era frică, dar preferam sa il evit.
Trec pe langa el, lovindu-ma de corpul sau. Nu zice nimic. Pufnesc si imi continui drumul.
— Chiar are vreun rost sa te iei de toti? Pune întrebarea si ma urmărește agale, parca abia acum trezindu-se la realitate.
Rad sec, continuându-mi drumul. Nu ma interesa parerea lui, cine l-a pus sa zică asta?
—Chiar are vreun rost sa ma bati la cap? Fă pași, dulceață, spun pe un ton sarcastic cu mâinile în buzunar.
Imi scot o țigară, pe care o tin intre degete. Imi caut bricheta printre buzunare,  dar era de negăsit. La dracu, cred ca am uitat-o acasă.
—Na, imi întinde bricheta sa, iar eu ii arunc o privire sceptic.
Nu părea genul care sa fumeze, dar totusi avea si tigari la el. Parca eram curios sa aflu daca fumează, dar sa il intreb pe el: nici mort.
Murmur un "merci" vag si imi aprind țigara, dandu-i inapoi bricheta. Nu se obosi sa imi răspundă si o arunca inapoi in geantă.
Totusi, nu se opri sa ma urmărească, astfel intram in clasă împreună. Clasă era goală si nu puteam decat sa ma bucur de asta. Nu aveam nevoie de niste tampiti sa ma bată la cap. Si asa aveam deja unul.
Ajung in dreptul ultimei banci si ma trântesc pe scaun. Imi asez picioarele pe banca si aproape vreau sa il omor pe Dash cand se pune langa mine. Într-un mod calm isi arunca geanta pe bancă.
—Atatea banci si langa mine? Pun intrebarea extrem de nervos.
Urasc cand cineva se apropie de mine. Ma face sa ma simt incomod, deoarece pur si simplu nu suport pe nimeni. De ce ma enerva?
Însă nici el nu-mi acorda mare importanță, deoarece da din umeri și începe să caute prin ghiozdan. Isi arunca cărțile pe bancă, apoi scoate un pachet de biscuiți.
—Vrei? Imi întinde si dau negativ din cap.
Ma sperie bunătatea lui. Ieri m-a lovit pentru ca "nu l-am ascultat", iar azi ma servește cu biscuiți. Poate sa ii manance si daca am noroc, sa se inece cu ei. M-as fi simțit mai bine.
Imi mut picioarele pe scaunul lui, iar dansul nu pare deranjat de asta. Chiar din contra, ranjeste. Ce dracu-
—N-ai vreo boala mintală? Il privesc urât si confuz, el pufnind amuzant.
Nu imi raspunse, însă se apropie de mine cu pași fermi si clari. Il privesc stupefiat in timp ce mi-se aseza in poală, cu fața spre mine.
—Ce dracu?! Da-te jos! Țip nervos si al naibii de confuz.
El doar rase usor, privindu-ma in ochi plictisit.
—Nu e vina mea ca mi-ai ocupat scaunul, imi explică într-un mod extrem de calm.
Incerc sa ma mișc ca sa cadă jos, însă era de neclintit. Ideea de a-l lovi părea tot mai bună.
—Esti drăguț când te enervezi, rânji, iar eu ii fut o palmă.
—Ești gay sau ce, pentru numele lui Dumnezeu? Mârâi nemulțumit și extrem, dar extrem de iritat.
Ma uit ciudat la el.
Isi duse o palmă la obraz, privindu-ma si el usor nervos. Isi trece degetele firav peste locul unde l-am lovit.
—Dacă asta te enervează, atunci sunt, da din umeri și ma apuca de guler.
Isi lipi buzele de ale mele intr-un mod agresiv si imi bloca mainile, lipindu-le de perete din spatele meu.
Cateva secunde nu fac nimic, deoarece efectiv miscarea lui m-a luat prin surprins. Insa cand incep sa inteleg ce se întâmplă, incerc sa imi scap mâinile din stransoarea lui. Nu incerca sa ma opreasca din a scapa, deoarece probabil intelegea ca(,) chiar nu aveam vreo șansa. Idiotul era mult mai puternic decat mine. Cand realizez ca nu functioneaza, il mușc de buză, însă el nu pare deranjat. Continuă să își miste buzele peste ale mele, bagandu-si limba  in gura mea.
Nici picioarele nu mi-le puteam misca, deoarece tampitul stătea pe ele. Si doamne, cat as fi vrut ca in momentul ăsta sa ii dau o mamă de bătaie.
—ESTI IDIOT? tip in momentul cand el se dezlipi de mine.
Sari rapid de pe mine, lasandu-mi corpul, în sfârșit, sub controlul meu. Imi frec încheieturile, iau o gura puternică de aer si ma ridic.
Dash incepe sa râdă in momentul cand incerc sa il lovesc, dar imi bloca pumnul.
—Calm, nu iti iese nici o figura ieftina cu mine, isi da ochii peste cap. Oricum esti atat de scund, incat chiar esti amuzant, dulceața, continuă să ranjeasca.
Îi fut un picior intre picioarele lui, Dash incordandu-se din cauza durerii.
—Amuzanta-i ma-ta, dulceață, pufnesc.
Aud un tusit fals si cand ma întorc, o vad pe dirigintă. Închid ochii și injur in gand. Desigur, ma va lua pe mine vinovat. Ca întotdeauna.
—Esti nebun, Kun?! Țipă alarmata femeia si vine cu pasi apăsați la noi. De ce l-ai batut pe elevul nou?! Esti nebun?! Continuă sa tipe la mine.
Imi bag mainile in sân, realizând că dacă ii spun ca e vina lui, voi fi crezut 0.
—N-nu, e totul ok, zice stânjenit Dash. Eu l-am rugat. Nu m-a bătut, spune brunetul si incearca sa o calmeze pe nebună.
Rămân oarecum mișcat de faptul că m-a ajutat, însă nu a zis adevarul ca el era vinovat si ma irită. Idiot.
Dirigintă mârâie ceva incoerent si ma priveste urat.
—Ai grija, e ultimul an. Ești pe margine de a fi exmatriculat, ma anunta pentru a suta oară, iar eu ma strâmb.
Se întoarce pe vârfuri si se pornește spre catedră.
—Stați in bancă linistiti. În curând vine profesorul vostru, ma anunta si părăsește clasa.
Imi bag mainile in buzunar si ma arunc in scaun. Imi scot telefonul din buzunar si incep sa ma joc. Trebuia să mă calmez, daca nu voiam sa sar iar la bătaie. Mi-o fi mie indiferent de tot, dar ai mei o sa ma omoare daca voi fu exmatriculat.
—Scuze, imi spune brunetul si isi trece degetele prin par. Nu trebuia sa te provoc, adaugă si se aseza langa mine.
Imi ridic privirea din telefon, pufnind. Imi dau ochii peste cap si singurul meu obiectiv era sa il evit toata viața.

~

Aruncă cu o bucată de foaie mototolita in mine si ma impunge cu pixul.
—Ai sa ma eviți toata ziua? Ma întreba, iar eu iritat ii iau pixul si i-l fac bucatele.
Pleoscaieste zgomotos din buze si scoate alt pix din geanta.
—Dar lasă-mă dracu in pace, pierd jocul din cauza ta, mârâi nemulțumit.
Dash chicoti si se rezema de mine.
—E ușor nivelul. Ești tu prea prost pentru el, ma anunță, privind ecranul telefonului peste umărul meu.
Il lovesc cu cotul si ii arunc telefonul in față.
—Dă-l tu daca esti deștept, imi arcuiesc o sprânceana si astept sa termine jocul.
Rase superior si incepe sa se joace.
Nu puteam nega ca se stia destul de bine la joc si părea mai usor din perspectiva lui.
—Voi, cei din ultima banca, amândoi la tabla! Țipă proasta de profesoara.
Ma las pe scaun nervos si ma ridic. Nu stiam nici un cacat din materia asta, dar trec la tabla, urmat de mult prea iubitul meu coleg.
—Dash problema 4 si Kun 5, ne anunță,  trecandu-si atenția de la noi la o fata care citea nu stiu ce.
Observ ca brunetul incepe sa isi scrie problema lui fara prea multe bătăi de cap. Ma uit si eu in cartea pe care mi-a dat-o un coleg si nu aveam habar ce ar trebui să fac. Recitesc numerele de parca erau in alta limbă, neintelegand absolut nimic.
—La dracu, șoptesc, strambandu-ma.
Il vad pe brunet care se apropie de mine si pufni. Imi ia cartea din mână si ma privi ca pe ultima figură.
—Serios? Isi da ochii peste cap. Scrie ce iti dictez, ma anunță.
Nu ma gandesc de două ori, inainte sa fac ce imi zice el. Profesoara nu era atenta la noi, astfel că reusesc rapid sa scriu întreaga problema. Plecam in banca in cea mai mare liniște, rugandu-ma sa nu ne verifice problemele.
Ma asez in scaun, ascunzandu-mi telefonul in buzunar.
—Bravo, sunt corecte, strigă profesoara, privind tabla. Dash, ai 10, iar Kun ai 8, adaugă scurt si se întoarce spre clasă.
Brunetul nu părea cine stie ce impresionat de rezultate, continuând să noteze in caiet ce dicta nu stiu cine.
—Merci, cred, murmur.
Un rânjet discret se forma pe buzele lui si imi raspunse:
—Cu plăcere.

Micul meu secret ești tu (boyxboy)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum