Micul meu secret ești tu (boyxboy)

Capitolul 5

Pov. Kun

Clipesc de cateva ori, incat imaginea sa devina clară. Dupa ce imaginea devine vizibila, primul gand este ca, camera asta nu e a mea. Explorez camera cu privirea si imi arcuiesc o sprânceana, confuz rau unde as putea fi. Mă învârt pana realizez ca nu eram singur in pat. Eram cu cineva si nu cu oricine. Ii observ parul brunet al lui Dash care dormea bine merci. Nu puteam suporta sa fie cineva langa mine, fiind grav ca am dormit in acelasi pat. Si mai grav era ca dormisem in bratele lui.
Mă ridic speriat in fund, o durere apăsată de cap facandu-si prezența. Migrena devenea tot mai puternica cu fiecare secunda. Câteva frânturi de amintiri apar si ele, însă erau prea neclare si tot ce ma rugam era sa nu fi facut o prostie aseara. Stiam de ce eram in stare si asta doar ma făcea mai fricos.
Il zgaltai de umăr pe brunet, în speranța de a-l trezi. Se foieste si cască larg.
— Ce dracu vrei? Șuieră adormit, fluturandu-si palma prin aer.
Imi dau ochii peste cap, rezemandu-ma de peretele din spatele patului.
—A murit tipul enervant de politicos din tine? Il intreb sarcastic. Ce s-a întâmplat ieri? Pufnesc iritat, sperând la un răspuns bun.
Isi da pătura de pe el la o parte si se ridică. Isi da parul din fața si ma priveste scurt. Se strâmbă nemulțumit si isi duce palma la frunte. Se întoarce si isi ia telefonul de pe noptieră, sunând pe cineva. Duce telefonul la ureche, oftand zgomotos. Asteapta câteva secunde, inainte sa vorbeasca.
—2 pahare cu apă si cu pastile pentru mahmureala, murmură cu jumatate de glas si închide repede apelul, neoferindu-i sansa celui de la telefon sa ii răspundă.
Il țintesc cu privirea confuz, urmărind cum cade in pat, aruncandu-si pătura peste față. Se face comod si continua sa doarma.
—Ce a fost aseară? Repet intrebarea, așteptând un răspuns concret.
Cand observ ca nu intenționa să răspundă, imi pun un picior pe fața lui, peste plapumă. Apas calcaiul in obrazul lui, cred si schițez un rânjet. Incep a râde precum un drogat, Dash mormaind ceva pe sub plapumă. Încearcă să scape de piciorul meu, dar în vag, deoarece eu radeam.
Imi simt piciorul apucat si incerc sa il lovesc, el scotandu-si capul de sub pătura. Ma trage spre el si in cateva secunde realizez ca eram deasupra lui. Greseala lui, avantajul meu, imi spun si chicotesc. Incerc sa il gadil, brunetul începând sa râdă. Se mișcă excesiv, în încercarea patetica de a scăpa de mine.
Mă apucă de brațe și face o mișcare, astfel el este acum deasupra mea. Acum era randul lui sa râdă și al meu sa plâng.
Ranjeste si incepe sa ma gadile.
Deodată usa se deschide brusc, iar el sare de pe mine. Realizez in ce pozitie stupidă stăteam amândoi si nu vreau sa stiu ce a inteles omul asta.
Un bărbat imbracat in ceva uniforma ciudată, se apropie de noi cu un suport pe care avea așezat frumos 2 pahare cu apă. Cu un pas extrem de lin si calm, se apropie de pat.
Nu puteai citi nici o expresie de pe fața lui, însă nu stiam daca e de bine sau nu.
—A, tu esti, Robert. M-ai speriat, murmură Dash.
Bărbatul nu spune nimic si ne dă paharele, ieșind cat se poate de rapid din camera. Imi întorc privirea spre pahar, privindu-l suspicios.
—Cine e si ce e aici? Continui sa privesc conținutul precum nu stiu ce exponat.
Brunetul bea tot paharul dintr-o suflare si il așează pe noptieră.
—E doar pentru durerile de cap, calm. E majordomul, nimeni interesant, imi explică calm.
Dau din umeri și beau conținutul transparent al paharului. Dacă mor, asta e. Mă strâmb și ma sterg la gura cu palma. Il asez pe noptieră si ma apropii de Dash. Imi pun bărbia pe umărul lui, privind în gol.
—Am facut o prostie ieri? Spune nu, te rog, soptesc, lipindu-mi intreaga fața de umăr.
Dânsul rade vag, trecandu-si din degetele prin parul meu.
—Calm, doar ai adormit. Nu iti stiu adresa, deci te-am adus aici, da din umeri.
Înghit în sec si oftez liniștit. Mă simțeam mai bine daca stiam ca nu mi-am stricat toata viata socială. Dintr-o data simt un chef de a fuma. Mă ridic din pat, indreptandu-ma spre scaunul unde imi vad pantalonii si tricoul meu aranjati frumos. Abia acum realizez ca purtam altceva pe mine.
Tricoul asta imi era cu mult mai mare, acoperindu-mi putin coapsele. Mă strâmb, înghit în sec si ma caut prin buzunare dupa țigări.
—La dracu, nu am brichetă, constat enervat.
Dash pufnește si se ridică, apropindu-se de mine. Îmi inmaneaza o bricheta si chicoteste slab.
—Ai bricheta vreodata cu tine?
Ma strâmb și il imit copilărește.
—Fumez acasă mai des, de aia o uit acolo, murmur si ies pe balcon.
Imi aprind țigara, rezemandu-ma de balustrada. Brunetul ma copiaza si vine si el.
—Mă poti duce si pe mine acasă? N-am nici un ban cu mine, oftez, si n-am habar unde sunt, adaug privindu-l.
El rade si da pozitiv din cap.

~

—Merci, vezi sa nu faci accident la întoarcere, il anunț ironic inainte sa ies din mașină.
Dash isi scoate limba, strambandu-se.
—Atunci ne vedem luni, vezi sa nu îți rupi un picior pana intri in casa, isi da ochii peste cap.
Trântesc portiera si ii fac cu mâna, el pornind masina.
Intru in casă, cascand. Aproape ma sperii cand o vad pe mama, privindu-ma.
—Ăm, scuze, murmur stânjenit. Am dormit la un prieten, înghit în sec sub privirea ei.
Ea tuseste si ia o gura de aer.
—Cumva prietenul tău e fiul lui Walter? Isi arcuieste o sprânceana.
Râd sec, uitandu-ma confuz la ea.
—Cine, ce?
Femeia isi duce câteva degete la frunte, rezemandu-se de perete.
—Dash Walter, repeta numele, cu privirea atintita asupra mea.
—Da..? Care e problema? Înghit în sec.
Nu ii stiusem numele lui Dash de familie, dar faptul ca el era prietenul meu o speria mai mult pe mama decat ca am fost noaptea dracu stie unde, ma făcea sa regret deja.
—Fii atent cu el. Un Walter cand dorește ceva, va obține indiferent cu orice preț. Sunt mai periculoși decat crezi, ofta, plecând in bucătărie.
Ma uit in gol, fiind extrem de confuz.