O ultimă dorință l Hyunlix l Discontinued

10.

  Faptul ca baiatul i s-a deschis il facea foarte fericit pe Felix, totusi, lucrurile inca erau complicate. In urma accidentului, Hyunjin se alesese cu multe rani la cap care, desi au trecut, situatia era destul de ingrijoratoare.
  Baiatul primise diagnosticul de Epilepsie in dimineata aceea in urma mai multor teste. Nu-l prea afecta emotional chestia asta, era de asteptat. Totusi, era mai mult drcat fericit ca blondul il ajuta cu tot ce poate si este langa el.
  Felix isi dorea ca Hyunjin sa fie bine iar acest lucru' era mai mult decat evident. Stabilisera ca baiatul sa cunoasca niste prieteni de-ai lui Felix si, adevarul este ca, era increzator in asta. Chiar isi dorea niste prieteni cu care sa stea, sa glumeasca si sa discute.
   Blondul nu-si dorea ca baiatul sa creada ca el e chiar singur. Nu il putea avea doar pe el, are nevoie de prieteni care sa-l sprijine.
   Si asa a si fost. Peste o ora deja aparuse Felix in salonul celui mic cu inca 5 baieti care erau mai mult sau mai putin emotionati. Li se vorbise despre baiat si chiar il vedeau ca o persoana puternica. Si-au dorit mult sa-l cunoasca iar acum aveau ocazia.
   Hyunjin in schimb, saracul, colora linistit ascultand niste melodii pentru copii imbracat in pijamalele aduse de blond iar cand a auzit usa brusc deschizandu-se si vazand cati baieti intra in camera mai ca voia sa intre in pamant. Era destul de emotionat si Felix se astepta la asta.
   "Hai ca l-ati speriat cu fetele voastre urate" Chicoteste blondul asezandu-se langa Hyunjin.
  "De parca esti tu vreo frumusete" Rosteste cu un ton raspicat unul din cei cinci.
   "Hyunjin, nu-ti face nimeni nimic. Esti in siguranta si sunt aici" Ii sopteste baiatului, acesta facandu-si curaj si incepe sa-i analizeze pe cei 5 baieti. Un baiat roscat si destul de inalt, un baiat scund si imbracat in negru, un baiat brunet care arata destul de tanar, un baiat cu niste trasaturi ale fetei, crede Hyunjin, destul se frumoase si un baiat cu parul de o nuanta de albastru destul de ciudata.
   "Hei" Se apropie roscatul de el si se prezinta cu numele de Seungmin
    Hyunjin deschise gura ca sa zica ceva dar este intrerupt.
   "Stim cum te cheama, Felix ne-a vorbit o tona despre tine" Rosteste baiatul scund.
  Baietii isi prezinta numele pe rand, Seungmin, Changbin, Jeongin, Minho si Han.
   Hyunjin zambeste scurt intorcandu-se la coloratul sau si incercand sa se poarte natural.
   "Ce colorezi?" Vocea blondului isi facu simtita prezenta dupa un moment scurt de tacere iar Hyunjin s-a relaxat instant.
   "E o pisica din cartea de colorat pe care mi-ai adus-o" Isi alegea atent culorile si colora la fel de atent. Baiatul isi traia copilaria. Avea tot dreptul s-o faca, iar chiar si in ciuda privirii baietilor din camera, Hyunjin continua sa coloreze, ignorand. Era obosnuit ca oamenii sa se holbeze la el..a trecut prin atatea incat nimic nu-l mai deranja. Doar ignora si continua sa faca ceea ce trebuia sa fi facut de mult timp.
   "Hyung, ziceai ceva de un prieten cu littlespace" Zice incet stapanindu-si insfarsit tremuratul. Inca nu-i cunostea pe acesti oameni iar avand in vedere ororile pe care le-a traiat, saracul, e speriat si de umbra lui.
   "Da, pai Minho are si el littlespace" Baiatul isi ridica privirea din cartea de colorat si vede ca satenul se holba la desen. In urmatoarea secunda Hyunjin il trage de mana asezandu-l langa el si punand culorile la mijloc. Satenul se uita la el surprins, in timp ce toti ceilalti din incapere se uita exact la fel de surprinsi. Baiatul care tremura la prezenta altei persoane decat Felix l-a tras pe Minho sa deseneze.
   "Nu te mai holba si ajuta-ma sa termin imaginea asta"
  Satenul zambeste si incepe sa coloreze alaturi de el.
 
  Persoana asta singura tocmai si-a mai facut inca 5 prieteni.

  Oficial pot spune ca m-am chinuit ceva la capitolul asta si l-am sters, l-am rescris, am mai sters, am mai scris.
  Sper sa fie ok ca numai stiu ce sa-i mai fac :/