Prolog

93 5 2
                                    

Luna se înalța pe cerul înstelat al nopții. Castelul negru al Regelui Corb era doar o umbră pe cer văzută din depărtare de către patrula lui Erik, Prințul Cioara. Cei 4 însoțitori ai lui îl urmau tăcuți pe cărările din Pădurea de Mijloc. Erau aproape de teritoriul Mierlelor, rivalii lor. În ciuda avertizarilor si amenințărilor, printul decise sa se aventureze pe teritoriul inamic.
Ajunși la râul de graniță, prințul își privi camarazii si spuse distant:
-Asteptati-ma aici, daca nu ma întorc în 2 ore sunteti liberi sa plecati.
-Dar cum ramane cu tine? Îndrăzni un camarad de-al său sa spuna.
Prințul îl privi la fel de nepăsător:
-N-au ei cum sa ma prindă. Nu ar îndrăzni. După ce spuse asta, printul își desfăcu aripile și zbura silentios peste rau lasand in urma sa pene negre.

Printul cioaraUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum