48. "Plecarea"

1.8K 87 10
                                    

       - Ce s-a întâmplat? E ceva de rău? se îngrijorează ea, uitându-se în ochii mei atent, dar când încep să zâmbesc mai copios pe seama ei, se împinge cu cotul în mine. Urăsc când faci asta! o bufnește râsul.

       - Dar tot mă iubești! îi scot limba ca un copil mic, iar ea oftează și își ridică privirea spre mine.

       - Am de ales? își ridică sprâncenele, iar eu îi dau cu indexul peste nas.

      - Doamne, sunteți așa de adorabili! Îmi aduc aminte de nunta părinților tăi Landon, eram mică, dar pur și simplu simțeam vibrațiile iubirii dintre cei doi, exact cum îi simt acum la voi! Iubire tânără...

           Îi zâmbesc, iar Scarlett i-l dă pe Quentin cu greu, apoi o trag după mine prin mulțime.

         - Am o surpriză pentru tine! îi spun, iar sprâncenele ei se ridică instant.

         Cu toate că nu arată cât de entuziasmată e, pe interior strigă de fericire.

          - Plecăm la Paris!

         Ochii ei se măresc, iar acum chiar că țipă, începând să sară se fericire. Brațele ei se înfășoară în jurul gâtului meu, iar lumea se uită la noi zâmbind, dar totuși își văd de treaba lor.

         - Dar iubitule, nu mi-am făcut bagajele, nu m-am pregătit cu nimic, ce voi face? Acum să le fac pe toate? Nu am toate hainele aici la tine și-...

         - Scarlett, oprește-te, calmează-te, totul e gata. Totul e pregătit! Nefera s-a ocupat de tot, împreună cu Daniel. Ne așteaptă mașina mea afară, plină cu bagaje și tot ce ne trebuie. M-am asigurat de lucrul ăsta de când ai spus "da", când te-am cerut. Vreau ca totul să fie perfect! îi zâmbesc, iar ochii ei bineînțeles că se umezesc. Te rog să nu plângi, fiindcă din momentul ăsta chiar nu vreau să te mai văd tristă. Acum, trebuie să te schimbi rapid, fiindcă avem un avion de prins până în Europa! spun totul repede și cu grabă, iar ea aprobă din cap.

         Urcăm repede scările și intrăm în camera noastră. Ea s-a schimbat într-o rochie de aceeași culoare cu cea de mai devreme. A spus că vrea să poarte numai alb, până când ziua nunții noastre va trece.

       Eu mi-am luat o altă cămașă, albastră și o altă pereche de pantaloni negri, nu la fel de clasici

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

       Eu mi-am luat o altă cămașă, albastră și o altă pereche de pantaloni negri, nu la fel de clasici.
       Coborâm din nou scările, unde lumea își îndreaptă atenția spre noi.

        - Acum, toată lumea trebuie să vă luați 'la revedere' de la acești doi tineri minunați, deoarece călătoria lor nu se încheie în această seară. Vor pleca în Franța, la Paris, pentru luna lor de miere minunată. Petrecerea nu se încheie aici, fiindcă bineînțeles, băutura și mâncarea vă așteaptă! mama îi anunță pe invitați veselă, iar ei încep să aplaude.

LANDON | 2Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum