55. "Acasă"

3.2K 120 46
                                    


- Trebuie sa-i ti capul asa! spune Scarlett si ma ajuta sa o tin mai bine, iar eu raman nemiscat in tot acest timp.

E prima data cand o tin pe Katherine in brate si am foarte mari emotii. Tremur din toate incheieturile, dar Scarlett ma asigura ca tot ce fac, e bine.

- Gata! O ti perfect! spune, zambindu-mi cald. - Acum ia biberonul, si hraneste-o! mi-l da ea, iar eu acum tremur si mai tare, fiindca trebuie sa o tin cu o singura mana.

Apuc biberonul roz, dupa ce ma asigur ca o tin bine, apoi i-l duc spre gura, iar buzele ei micute il apuca, si incep sa traga laptele cald din el. Ma uit uimit si fericit la Scarlett, care rade de reactia mea.

- Vezi? Nu a fost asa de greu! spune ea, apoi il ia pe Mason din patutul sau si il aseaza in cateva secunde in bratele sale, apoi ia biberonul albastru, iar bebe incepe sa manance.

Acum suntem acasa, unde totul e perfect. Am cumparat casa, eu si Scarlett suntem casatoriti si avem impreuna doi copii minunati. Cu toate ca parintii nostri sunt la o distanta considerabila, ne descurcam. In doua saptamani imi voi deschide o afacere in centrul orasului, unde eu si Scarlett vom lucra impreuna si ne vom cumpara o cladire, o vom renova si vom conduce o firma numai a noastra, de unde o sa ne intretinem.
       Pur si simplu, nu stiu cat de repede a trecut timpul. Imi aduc aminte verile, cand conduceam motocicletele intr-o roata si veneam seara tarziu de la petreceri, cursele cu masini de care nici acum nu stie mama, cat de rebel puteam sa fiu. Dar acum... sunt de nerecunoscut.
     
      - Landon! Iubitule! De ce plangi? spune Scarlett soptit, apoi imi sterge o lacrima de pe obraz.

      Ma trezesc din transa, apoi observ ca bebelusa din bratele mele a adormit, iar mainile sotiei mele sunt goale, Mason fiind in patutul lui.
      Zambesc simplu, apoi imi scutur capul usor si ii observ chipul senin si ochii albastri cum ma privesc neincetat.

     - Am realizat acum cat de norocos sunt ca te am! Mi-ai daruit o familie, o alta viziune in viata, m-ai indrumat spre bine, iar cu toate astea, m-ai facut cel mai fericit barbat din lumea asta. Te iubesc atat de mult, Scarlett Wilson, cum nimeni nu o va face vreodata de acum incolo! ii spun uitandu-ma in ochii ei, iar ea se ridica pe varfuri si isi lipeste buzele lung si apasat de ale mele.

      - Stim amandoi ca nu ma mai iubesti mai mult decat iti iubesti fiica si baiatul! chicoteste ea usor, iar eu ma uit la micuta ce se afla in bratele mele, care are un zambet pe fata, ori asa imi imaginez eu.

     - Nu pot sa zic nu! rad, apoi o mai sarut o data.

     Presupun ca totul de incheie aici. Sunt mandru de ce am ajuns si ma bucur ca ma pot descurca, iar viata pe care o am, e fascinanta.
  
                  Landon Wilson.    

Sfarsit!


    Dragii mei,
            oficial am ochii in lacrimi!

     Am mai terminat inca o carte, cu ajutorul vostru. Datorita comentariilor voastre sustinatoare si al voturilor, am reusit sa prind curaj (cum o fac de fiecare data) si sa incep si aceasta carte. Acesta a fost ultimul capitol din cartea "Dark Side", scurt, dar nu am stiut cum sa-l inchei mai bine.
     Ma bucur enorm, si va sunt recunoscatoare, ca m-ati sustinut in tot acest timp si ca mi-ati urmarit cartea. Cu toate ca Landon si Scarlett nu au avut chiar atat de multe peripetii, consider ca au avut o poveste de dragoste frumoasa.
      Si...imi pare rau sa o spun, dar acestea sunt ultimele mele cuvinte din aceasta carte.
       Va iubesc enorm de mult si sper sa va revad si in comentariile de la celelalte carti!❤️
       
                 Bye,
                         A.❤️

LANDON | 2Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum