INSPIR FUM

4. Străini cu fețe familiare

După câteva pahare de vin, Olivia și Sofia erau roșii la față de la cât au râs de tata și Jack și poveștile lor din tinerețe.

Eu sorbeam din al doilea pahar, pentru că eram totuși cu tata la masă și mă simțeam ciudat.

Mă uimea faptul că stăteam la masă cu patru adulți, care nu aveau nicio problemă că beau vin, cu toate că încă nu aveam vârsta legală.

Nu mă puteam abține să nu verific ceasul din nou și din nou. A trecut deja de ora opt și nici urmă de Aaron sau acel așa-zis Luke despre care vorbea toată lumea, dar eu nu l-am cunoscut încă.

Olivia îmi observa reacțiile și m-a asigurat de nenumărate ori că aveau să vină. Eu îi zâmbeam și o asiguram că eram bine.

Începeam să regret că nu m-am dus la petrecere cu Heather și cu cât mă gândeam mai mult la asta, cu atât realizam că acum putea fi el aici, așteptând să mă vadă pe mine. S-ar fi simțit el ca ultimul patetic și oricum, nici unul din noi nu pleca nicăieri și aveam să ne întâlnim într-un final.

Uram faptul că Aaron a adus-o înapoi pe vechea Sam. N-ar fi trebuit să-mi pese de revederea lui și totuși îmi păsa. Dar, aparent, sentimentul nu a fost reciproc. Drept dovadă, eu mă aflam la masă cu Eric și ai lui, în timp ce el era cine știa unde.

Tocmai din acest motiv m-am străduit atât de mult să nu-mi mai pese de nimeni și de nimic, pentru a evita dezamăgirea și durerea.

Poate că Aaron s-a schimbat mult mai mult decât fizic. Poate că a uitat de existența mea, la fel ca mine de a lui, dar, spre deosebire de mine, el nu a simțit nimic atunci când mi-a auzit numele.

Am oftat și am mai luat o înghițitură de vin. Eram hotărâtă să o îngrop înapoi pe vechea Sam și să nu mai permit nimănui să o rănească. Când mă voi întâlni cu Aaron, mă voi comporta de parcă nici nu îl cunoșteam.

Degetele mi s-au strâns în jurul paharului și am dat pe gât vinul roșu, fără să-mi mai pese de prezența adulților. Oricum erau prea prinși în discuțiile lor pentru a-mi acorda atenție.

Am așezat paharul pe masă și eram gata să mă scuz și să plec, cu gândul să îi dau mesaj lui Heather și să merg la petrecere.

M-am întors, încercând să-i atrag atenția Oliviei, să o anunț că vreau să plec, dar am fost întreruptă de clinchetul liftului ajuns la etaj.

Am încremenit, iar Olivia s-a întors încântată spre mine, cu ochii sclipind de la prea mult vin, și mi-a șoptit „Ți-am spus eu" înainte să se ridice val-vârtej de la masă, ca să meargă în întâmpinarea întârziaților.

Încă în șoc, m-am trântit cu spatele de spătarul scaunului și am apucat sticla de vin, turnându-mi un alt pahar. Se părea că întâlnirea mea cu Aaron avea loc atunci și speram ca totul să decurgă exact ca în scenariul creat în capul meu în ultimele douăzeci de minute. Aveam să fiu rece și indiferentă, pentru a-i da de înțeles că nici pentru mine nu era mare scofală faptul că ne revedeam.

Ceilalți nu s-au deranjat să-și întrerupă subiectul discuției de dragul lor, deci am concluzionat că întârziatul era un obicei.

— Am spus ora șapte, pentru numele lui Dumnezeu! am auzit-o pe Olivia, certându-i imediat ce a ajuns pe hol. Am organizat cina asta pentru Sam și biata de ea s-a simțit prost stând cu noi, a continuat ea, iar eu am început să mă simt tot mai stânjenită de situație.

—Ok, mamă! Pe bune, nici nu o cunosc! a ironizat-o o voce groasă, vag cunoscută.

Brusc respirația mi-a accelerat, odată cu pulsul, și am început să iau înghițituri mari din paharul de vin. Bănuiala mea, cum că vocea din prima mea seară aici îi aparținea fiului Oliviei, se confirma tot mai mult.