Când am ajuns la casa lui Enzo, m-am despărțit de Africa și am intrat fugind.
Ce tocmai s-a întâmplat? Carter tocmai a...?
Nu credeam că o să ajungă atât de departe.
Și dacă încearcă din nou?
Pulsul meu a accelerat și respirația mea s-a agitat, dar m-am obligat să mă relaxez. Nu pot trăi cu frică.
Mergeam în cameră când l-am văzut pe Enzo în salon. Și nu era singur.
O fată era cu el.
Când intru în cameră, ambele perechi de ochi se fixează pe mine și mă fac să devin agitată.
-Nu te așteptam atât de devreme. Nu ai fost la o petrecere? a întrebat Enzo încrețindu-și fruntea.
-M-mă plictiseam, am mințit, încercând să nu par speriată.
Fruntea sa încrețita nu s-a relaxat, dar a aprobat. Am continuat să merg în cameră și când am ajuns, m-am aruncat pe patul lui Enzo cu fața în jos.
Știam că să merg la petrecerea asta nu era o idee bună.
Sunetul ușii deschise m-a făcut să îmi ridic capul.
Enzo a intrat în cameră și s-a apropiat de pat.
-Nu am crezut niciun cuvânt spus acolo. De ce ai rochia ruptă?
-Așa e...
-Nu mai minți, la naiba. Ce s-a întâmplat?
Maxilarul fratelui meu vitreg se înăsprește.
Am respirat profund și am spus:
-Am un fost care... mă hărțuiește să mă întorc la el și... la petrecere m-a dus într-o cameră și... a început să mă sărute. Eu i-am zis de o mie de ori că nu, dar el a continuat... A încercat să îmi scoată rochia, dar am ieșit de acolo.
Când mi-am ridicat privirea, am văzut că pumnii și maxilarul lui Enzo erau strânși și murmura lucruri pe care nu sunt capabilă să le înțeleg.
-Carter zici că îl cheamă? a întrebat după câteva secunde de liniște.
-Da.
Nu a mai zis nimic și a ieșit din cameră. De la ce a venit toate astea? Enzo era preocupat pentru mine?
Am scuturat capul, alungând aceste gânduri. Niciodată nu voi ajunge să îl înțeleg.
Mmm, ce pat comod.
A început să mi se facă somn și fără să pot evita, am adormit.
~*~
Două mâini zguduindu-mă m-au trezit, dar nu am deschis ochii.
-Nix.
Când a văzut că nu răspund, a insistat:
-La naiba, Nix.
Am murmurat chestii pe care nici eu și persoana mea nu am putut să le înțelegem. Sunt prea obosită ca să spun ceva coerent.
-E patul meu, Nix... s-a întors acea voce din nou după ceva timp, dar am continuat să nu mă mișc, somnul e prea mare.
-La naiba, bine...
Observ că se oprește să insiste și sunt prinsă în brațele lui Morfeu.
~*~
Soarele intră pe fereastră și îmi bate în față, obligându-mă să deschid ochii.
M-am uitat la ceas și am observat că e șase dimineața.
Ți-a mai rămas o oră de somn, folosește-o util.
Am oftat și mi-am închis ochii din nou, dar i-am deschis când mi-am dat seama de un lucru. Sunt în patul lui Enzo.
Amintirile de ieri mi-au venit în minte și m-am obligat să le alung. Nu vreau să mă gândesc la Carter.
Am privit podeaua căutându-l pe fratele meu vitreg. Unde e? E foarte devreme ca să se ducă la muncă.
Nu după mult timp, mi-am dat seama de respirația apăsată care se auzea lângă mine.
-Enzo.
L-am mișcat ca să se trezească.
-Răspunde, inutilule.
I-am scuturat brațul,
-Enzo, am țipat de data asta.
Nimic.
Am oftat profund, simțindu-mă iritată. Se pare că are un somn profund.
-Ce dracu? a zis vocea de lângă mine.
Enzo are un zâmbet pe față și mi-am amintit noaptea anterioară: el a încercat să mă trezească, dar eu nu mi-am mișcat nici măcar un deget.
-Ce faci aici? am întrebat.
-Dorm.
-Mă refer în acest pat, cu mine.
-E patul meu, a răspuns marcând "meu". Nu ai vrut să te miști, așa că... aici sunt.
Unul din colțurile gurii i s-au ridicat.
Mi-am rotit exagerat ochii.
-Nu ai treabã?
-Intru mai târziu. Taci și dormi.
Îi fac pe plac și mă întorc la a dormi. De data asta știind că îl am pe fratele meu vitreg și sexy dormind lângă mine.
~*~
-L-au exmatriculat pe Carter, m-a informat Africa când am ajuns lângă ea.
Ochii mei s-au deschis larg.
-De ce?
-Cineva a povestit ce s-a întâmplat ieri la petrecere, a spus Africa, de data asta cu o voce mai joasă, ca să o aud doar eu.
Cine a povestit?
Nimeni nu a fost prin preajmă și eu... i-am povestit doar lui Africa și lui...
Enzo.
Nenorocitul de Enzo.
CITEȘTI
Fratele meu vitreg? Profesorul meu. *TRADUSĂ*
RomancePovestea noastră nu e una tipică de frați vitregi. Nu. În aceste povești, fratele ei vitreg nu termină în a-i fi profesor. În asta, da. Din păcate, sunt eleva și sora vitregă al lui Enzo Soler. Și ăsta nu e cel mai rău lucru. Va trebui să locui...