În dimineața asta m-am trezit cu o mahmureală de simțeam că în orice moment voi vomita până și primul meu biberon.
Acum, în ora de filosofie, după ce am luat diferite pastile, durerea de cap continuă. Și simt că mă sfâșie. E insuportabilă.
După spusele lui Enzo, alcoolul a urcat atât de repede că am luat cu greu cina. Și deși orgoliul meu cânta asupra mea, a trebuit să fiu de acord cu ce țipa.
-Arxe e ceea ce Grecia Antică a considerat a fi începutul Universului, explică Enzo, dar creierul meu nu poate să îi acorde atenție.
Mi-am pus coatele pe masă și mi-am frecat ochii cu mâinile. E insuportabil să am o durere de cap și să trebuiască să vin la școală.
-Faceți un referat despre ce tocmai v-am explicat, l-am auzit pe Enzo.
Apoi am auzit niște pași venind și apoi simt prezența cuiva lângă mine.
Mi-am luat mâna de la ochi pentru a vedea cine a venit și l-am văzut pe Enzo. S-a sprijinit de masa mea.
-Te văd rău, Nix.
Mulțumesc, nu am oglinzi în nenorocita de casã ca sã îmi spui tu.
-Încă te doare capul?
Asta o spune cu voce înceată ca să pot auzi doar eu. Aprob cu capul.
Își bagă mâna în buzunar și scoate o pastilă.
-Ia asta, în cinci minute vei fi mai bine.
Am luat-o și l-am privit.
-Nu e drog?
Enzo râde. La naiba cu râsetul lui.
-Nu, dragă, nu.
-Eu am luat un paracetamol și nu a avut niciun efect.
-Ăsta e un ibuprofen, e mai bun.
Am aprobat. Voiam să rup pastila în jumătate, dar Enzo m-a oprit.
-Întreagă.
Mi-am deschis larg ochii.
-Întreagă? Cum vrei să înghit asta?
Dap, nu pot înghite o pastilã fãrã sã o rup.
-Nix, nu fi plângăcioasă.
I-am arătat degetul mijlociu. Am privit în jurul meu pentru a vedea dacă cineva a văzut, dar sunt prea concentrați să facă referatul. Uneori uit că la institut e profesorul meu.
Îl privesc pe Enzo și el mă privește cu o sprânceană ridicată. Murmur un scuze și cobor privirea la pastilă. Fără să mă gândesc de două ori, mi-am băgat-o în gură și cu ajutorul apei o înghit.
-Asta e fata mea.
Mi-a făcut cu ochiul.
-Nix, apucă-te să faci referatul.
Și s-a întors la tonul lui autoritar.
Cretinul.
Nu am răspuns și am făcut ce mi-a zis, dar mi-am dat seama că nu am învățat nimic.
Mi-am ridicat mâna pentru a-l chema pe Enzo.
Când s-a apropiat de mine, am zis:
-Nu am fost atentă la nimic.
-La naiba, Nix.
A oftat și și-a frecat fața cu mâna.
-Îți explic acasă.
Acasã.
Continuă să sune ciudat.
---------------------------------------------------
Ma chinui foarte mult cu editatul cartii, pentru ca in loc de "ă", pe laptop mi se scrie "ã", iar eu am tradus toata cartea pe laptop, iar acum trebuie sa o corectez pe telefon ca sa nu mai am acest "ã". Am telefonul spart si fix a-ul nu merge, de aceea vin si va intreb: V-ar deranja daca ati vedea "ã" in loc de "ă"? Pentru o perioada, pana ce imi schimb telefonul. Astfel, capitolele vor veni mult mai repede si probabil in 2 zile va fi toata cartea postata.
CITEȘTI
Fratele meu vitreg? Profesorul meu. *TRADUSĂ*
RomancePovestea noastră nu e una tipică de frați vitregi. Nu. În aceste povești, fratele ei vitreg nu termină în a-i fi profesor. În asta, da. Din păcate, sunt eleva și sora vitregă al lui Enzo Soler. Și ăsta nu e cel mai rău lucru. Va trebui să locui...