Capitolul 6-Stai, ce?!

481 37 7
                                    

Am parcat masina in curte si am intrat atat de nervoasa si am trantit usa asa de tare incat cred ca m-au auzit si pinguinii de la polul nord. Justin sta pe canapea, fara niciun stres si cand ma vede se ridica si se indreapta spre mine.

-Unde ai fost?

-Sa iti vad fratele.

-Cine?

-Fratele. La inchisoare.

Se pare ca asta l-a trezit putin.

-De ce dracu' ai fost acolo?

-Crezi ca nu imi pot gasi modalitatile mele de a afla informatii daca nu mi le zici tu?

Si asta i-a ranit mandria.

-Ce dracu' ti-a zis?

-Multe lucruri legate de familia mea si nu imi vine sa cred ca l-ai lasat sa imi omoare mama.

-Nu-

-Nu ma mai minti!

-Iubito, doar-

-Nu imi mai spune asa, nu mai meriti sa imi spui asa. M-am saturat sa ma minti. De ce nu mi-ai spus adevarul?

-Pentru ca ai fi reactionat asa si nu vroiam sa risc sa te pierd si pe tine.

Aici are dreptate dar nu o sa ii spun asta.

-Cum ai putut sa imi faci asta? De ce aflu asta acum? De ce mi-ai ascuns adevarul?

-Am incercat sa te tin langa mine!

Asa ma tine langa el? Prin minciuni? Unde dracu' l-am gasit?

-Nu ma poti tine langa tine asa, nu intelegi?

-Stiu ca am gresit si as vrea sa pot schimba trecutul, dar nu pot. 

-Eu nu pot suporta asta. Divortam! 

Nu imi vine sa cred ca am spus asta.

-Ce?! Nu. Iz, doar hai sa dicutam.

-Nu mai pot discuta despre asta. O sa plec la un hotel pana rezolvam cu actele si nu ii spune nimic celei mici. Nu vreau sa ii stric vacanta.

Nu vreau sa o fac sa se gandeasca la toate astea. Nu vreau sa ii iau fericirea si bucuria pe care o are acolo. Stiu cat se distreaza.

My Life. My Rules.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum