Capitolul XV-Restrictii.

980 57 1
                                        

-Asta e ingrozitor!

Nu im place cand cineva tipa si el chiar asta face acum.

-Nu am ce sa fac.

-Avortezi!

-Nici vorba.

-Si crezi ca ma fac dadaca?

-Uite, Aron, Iz nu o sa avorteze. Nu suntem niste monstrii. Nu putem omora un copil nevinovat.

In sfarsit cineva acare gandeste ca mine.

-Eu nu pot avea grija de un copil care nu imi apartine.

-Gandeste-te ca este al tau.

-O sa incerc.

-Pot merge la doctor, te rog?

-Harry va trebui sa mearga cu tine. De acum va fi paznicul tau.

-Ce?! Pot sa am grija de mine. Nu am nevoie de un paznic.

-Am spus ca asa va fi si asa ramana!

-BINE.

Am iesit ca un fulger din dormitor si m-am dus spre baie. Am scos din buzunar bucata argintie ce ma facea sa uit. Am apasat usor pe inchietera si am hacut o taietura, si inca una pana am facut un jur de cinci. O data cu durerea fizica, cea interioara se diminua. Poate nu e bine ce fac dar doar asa pot uita de probleme. De Justin care nu ma iubeste, de copil, de faptul ca am fost vanduta, mintita, folosita. Nici nu stiu de ce mai exist.

Nu poti muri.

De ce nu?

Copilul.

Taci.

Eu doar incerc sa te ajut.

Bine.

Ma opresc din a ma mai taia. Ii fac rau copilului si nu vreau asta. Voi avea grija de el. El va duce o viata fericita si cred ca voi gasi pe cineva care ma va accepta cu acest copil si la dracu' acum mi-am adus aminte. Pentru ca idiotul pe care il iubesc m-a vandut acum nu mai pot pleca. Nu voi mai putea incepe o viata noua, o viata de la zero si cred ca daca prietenii mei m-ar vedea cu un copil m-ar face curva. Ei sunt genul care nu prea accepta asta. Nu cred ca m-ar intelege. Totusi, vreau o viata noua.

M-am indreptat spre chiuveta si m-am spalat pe fata si pe mana, spaland sangele, apoi stergandu-ma cu prosopul ce se afla langa aceasta. Am iesit in baie si l-am vazut pe Harry apropindu-se de mine cu o privire ingrijorata. Mi-am tras maneca de la bluze peste incheietura.

-Sunt bine.

-Imi pare rau ca esti bagata in asta.

-Putem merge la doctor?

-Sigur.

-As putea sa ma schimb de hainele astea?

-Aron a zis ca are un dressing plin cu haine de fete. Mergi pe holul acela si prima camera pe dreapta.

-Mersi.

M-am indreptat spre camera indicata de el si cand am intrat am ramas socata. Era o camera plina cu haine, incaltaminte, accesorii, genti, pantofi, tot ce si-ar putea dori o fata. Mi-am ales o rochita inflorata, o gentuta neagra in care mi-am pus telefonul, m-am machiat si m-am incaltat cu niste sandalute negre. Am iesit pe usa si am coborat jos unde ma astepta Harry.

-Esti foarte frumoasa.

-Multumesc. 

Ma luat de mana si am iesit din casa indreptandu-ne spre masina lui Harry. Stai. Ma luat de...mana? Sigur vad bine? Probabil ca da, si e ciudat. Mi-a deschis portiera ca un adevart gentleman si apoi l-am vazut luand-o prin fata masinii urcadu-se pe locul soferului.

***

Am ajuns in fata cabinetului si sincer, sunt foarte emotionata. Nu stiu la ce sa ma astept. Adica serios, sunt insarcinata in doar 2 saptamani. De facut un control nu imi face.

O asistenta a iesit din cabinet si mi-a zis ca trebuie sa intru.

-Vrei te rog sa intri cu mine?

-De ce ai vrea sa vin cu tine?

-Imi e teama sa merg singura si sunt foarte emotionata.

-Bine. Sa mergem.

Am intrat si tremuram. Harry a observat asta si ma strans mai tare de mana incercand sa imi transmita ca nu ma vor manca si ca el e aici pentru mine.

Cum ma asteptam, mi-a spus ce sa mananc, ce nu si ca poftele vor creste. Starea de greata va inceta si alte chestii legate de mancare pe care eu nu le voi asculta. Serios? Cine poate rezista unei pungi de cipsuri si alte prostii? Sigur nu eu. Sper ca nici Harry nu asculta. Nu vreau sa ma puna sa mananc tot ce zice doctora asta. Cred ca ea nu a fost insarcinata de imi spune mie sa rezist la asemenea tentatii.

My Life. My Rules.Povești de care să fii obsedat. Descoperă acum