My Life. My Rules.

Capitolul I - Scoala noua, prieteni noi.

Directorul e super. Chiar ma felicitat ca nu m-am lasat intimidata de Amanda. Deci asa o cheama. Anul asta va fi unul diferit -sau cel putin ce a ramas din el-. Trebuie sa imi recapat imaginea de fata rea ca sa numai vina una ca Amanda si sa imi spuna ce sa fac. Jur ca daca ma mai ameninta o data, o dau cu capul ala blond si gol, de toti peretii scolii. La cum gandesc nu cred ca voi avea prieteni. Am mai spus: nu sunt o persoana prea prietenoasa. Acum trebuie sa imi gasesc clasa. A spus ca e pe corpul C si scrie pe usa "XI A". Merg umpic si am gasit-o. Intru si se pare ca am ajuns ultima. O femeie de varsta a doua sta la catedra si are o fata ce spune ca isi uraste viata si pe noi. Presimt ca in scoala asta totul va fi greu.

-Tu ar trebui sa fi Isabella.*imi spune diriginta*

-Da, eu sunt.

-Si acum se vine la ora?

-Am fost la director pentru a imi lua orarul.*ii raspund eu calma*

-Bine. Sa nu se mai repete. Vei sta in banca de langa Bieber.*imi spune aceasta si arata spre ultima banca de pe randul din mijloc.*

Se pare ca stau singura. Si stau si langa tipul ce este iubitul Amandei. Arata bine, nimic de spus. Dar pare ca tuturor le e frica de el. Cel putin asta se vede in privirile celor care se uita spre el: teama. Eu nu vad nimic inspaimantator la el. E la fel ca toti ceilalti elevi, doar ca el arata mai bine. Se vede ca face sala.

Ce dor imi este de prietenii mei, si de Jake. Jake era iubitul meu si ma intelegea de fiecare data cand aveam o problema. Era totul perfect pana sa vina mama cu afacerile ei de moda si sa ne mutam fara sa ii pese daca eu vreau sa renunt la prietenii mei sau nu. Sunt intrerupta din gandurile mele de un biletel mototolit ce apare pe banca mea.

"Stai departe de Bieber"

Iar primesc advertismente? Pe bune acum. Nici nu stiu de la cine am acest bilet. Cred ca Amanda inca incearca sa ma sperie. Ce idioata. Si cand ma gandesc ca sta cateva banci mai incolo imi vine sa ii dau cu cartea de trigonometrie in cap pana renunta sa ma mai ameninte. Pana la urma nici nu il plac pe acest Bieber.

Ora se termina si diriginta ma anunta ca pot pleca acasa. Poate nu e asa rea. Cum am auzit asta, mi-am luat geanta si am iesit rapid din clasa, vrand sa merg cat mai repede acasa. Visul imi este ruinat cand ma lovesc de un baiat. Imi ridic capul din pamant si vad ca m-am lovit de un baiat brunet, cu ochii caprui, foarte dragut. Visul nu mai e ruinat acum ca el e aici. Minte ciudata ce am.

-Umm... scuze!*ma balbai eu*

-Nu-i nimic. Eu sunt Alex.

-Isabella, incantata.*Doamne ce frumos e*

-Presupun ca tu esti fata noua si cea care a suparat-o pe Amanda.

-Da. Eu sunt fata noua, si nu eu am supart-o pe Amanda ci ea s-a luat de mine si eu doar am amenintat-o.

-Esti dura.*spune si incepe sa rada*

-Eu trebuie sa merg acasa.

-Si eu. Haide, te duc eu acasa.

Am un prieten. Si e dragut. Scoala asta nu e asa de rea pe cat am crezut. Mergem impreuna spre casa mea, si cand ajungem in fata casei imi spune ca el sta in casa de langa. Poate vom deveni cei mai buni prieteni. As avea nevoie de asa ceva.

Camera mea ar trebui decorata, e prea simpla. Ma gandesc sa merg pana la magazin si sa cumpar vopsea. Trebuie sa imi folosesc talentul la desen in ceva in afara de schite pe niste foi.

Am cumparat voseaua. Trebuie sa imi mut mobila altfel. Imi mut patul in coltul drept al camerei, asez niste perne pe pervaz (da am un fel de pervaz mai mare pe interior pe care pot sta, mai ales ca stau la etajul unu al casei) , mut biroul langa usa si televizorul in fata patului. Ma apuc sa fac desene pe peretele de langa pat, exact de-asupra patului.