Capitolul 17

91 5 0
                                    

Hailey:
In urmatoarea zi am decis cu totii sa mergem calare prin padurea din apropierea pensiunii in care stateam. Era o zi foarte calduroasa, asa ca am zis sa facem un picnic in padure sau daca gasim, pe o pajiste. Am mers la grajdurile cabanei si ne-am ales fiecare dintre noi un cal. Pe mine m-a fascinat un armasar negru. Noah a luat un cal tot negru, dar cu o pata alba in jurul ochiului stang, Liam a ales unul alb, ca al lui Michelle.
- Ne vom intoarce inainte de apus, i-a zis Noah proprietarului.
Drumul prin padure este foarte linistit. Pasarile canta si poti auzi raul curgând. Merg langa Michelle, in spatele baietilor, care vorbesc despre fotbal si cine va castiga campionatul anul acesta. Eu si cu Michelle nu am discutat pana acum, asa ca am zis sa sparg eu gheata:
- Te-ai nascut in Vegas? o intreb eu.
- Nu, m-am nascut in Chicago. M-am mutat in Vegas dupa moartea unei persoane foarte dragi mie...
- Aa...imi pare rau...zic eu si in acel moment Michelle o ia in fata, intre Liam si Noah.
Noah observa schimbarea de comportament a lui Michelle si o intreaba ce are. Ea nu ii raspunde si incepe sa calareasca si mai rapid. Baiatul cu par saten se uita la mine, apoi la iubita lui si se duce spre ea. Liam se uita la mine si imi spune:
- Poate au nevoie de putin timp impreuna, spune el zambind, iar eu ii zambesc inapoi din politeste. Dar in interiorul meu, inima mea nu zambea.
Dupa cinci minute, eu si prietenul meu i-am prins din urma pe Michelle si pe Noah care stateau pe un copac cazut. Michelle avea capul intre palme si se auzeau niste suspine. Noah si-a indreptat capul catre noi doi si am putut citi pe buze ca zicea ca va fi bine. Am descalecat de pe cai si ne-am asezat si noi langa trunchiul de copac.
- Inainte de a pleca, am vorbit cu proprietarul si a zis ca la un moment dat vom da de campie, cam la aproximativ cinci km de mers prin padure. Cred ca nu mai avem mult si am putea manca acolo, zice Liam incercand sa mai destinda atmosfera.
- Sunteti gata sa continuam? intreaba Michelle ridicandu-se si stregandu-si lacrimile de pe fata, dar afisand un zambet.
Ne ridicam toti in acelasi timp si ne ducem la cai.
Ajungem la acea campie cu iarba verde si deasa si cu flori de diferite culori. Punem patura rosie pe iarba si asezam pe ea mancarea adusa de noi. Ma ridic sa le dau cailor cele patru mere luate de mine pentru ei. In timp ce mangaiam unul dintre caii care statea legat, ca si ceilalti, de un copac de la marginea padurii, simt ca cineva se afla in spatele meu. Noah.
- Hei! exclama el apropiindu-se de mine. E frumoasa, nu-i asa?
- Cine? Michelle sau iapa?
- Iapa, dar si Michelle e frumoasa, spune el ranjind.
- Ai un zambet frumos! Ar trebui sa zambesti mai des, spun eu uitandu-ma la el.
- Da-mi motive sa o fac si voi zambi.
*
Noah:

E asa de pura, are o inima de aur, ba facuta dintr-un diamant unic in lume. Privirea ei calda cand vede ca cineva este bucuros...este ceva foarte rar in lumea asta sa vezi ca cineva este fericit pentru altcineva. Faptul ca le ia apararea oamenilor la care tine, chiar daca nu sunt prin preajma, faptul ca stie sa traiasca in prezent, sa priveasca spre viitor si sa invete din trecut, faptul ca are mereu o vorba buna pentru ceilalti, asta ma face sa ma indragostesc de ea din ce in ce mai mult, in fiecare zi.
- La ce te gandesti? ma intreaba ea oprindu-se din mangaiat iapa si uitandu-se la mine cu ochii ei mari verzi care, acum, in lumina, au o tenta de auriu.
- Nu ma gandeam la nimic in mod special...imi treceau mai multe lucruri prin minte.
Se lasa liniste intre noi.
- Ma gandeam la cum ar fi sa....sa zambesc mai mult, dar nu am motive sa o fac. Persoana care m-ar putea face cel mai fericit...
- Nu e aici?
- Ba e aici.
- Si atunci ce mai astepti? De ce nu te duci sa fii fericit?
Ea chiar nu-si da seama ca e vorba despre ea!?
- NU POT, HAILEY! Intelege ca nu pot, m-a refuzat deja, spun eu uitandu-ma in indepartare si ii vad pe Liam si Michelle razand. Macar ei sa se simta bine.
- Noah, te-ai intrebat vreodata ca poate si ea vrea sa-ti ofere acelasi lucru, dar nu poate, pentru ca se gandeste ca ar putea sa raneasca persoanele din jurul ei?
Nu spun nimic cateva secunde si ma gandesc la ceea ce tocmai a zis.
- Cand e vorba de iubire adevarata nu ar trebui sa te gandesti ce oameni ai putea rani, doar e vorba despre fericirea ta. Atunci e singurul moment in care trebuie sa fii egoist.
- Poate ai dreptate. Tu ai invatat cum se simte iubirea adevarata, impartasita cu o persoana care nu face parte din familia ta. Eu nu.
- Te-ai gandit ca poate nu stii cum se simte iubirea adevarata, pentru ca nu lasi pe nimeni sa iti intre in suflet cu adevarat?
- Hai la Liam si Michelle, ce zici?
Vad ca se simte inconfortabil vorbind in continuare, asa ca ne indreptam amandoi spre cei care sunt in plus in aceasta vacanta.
Plecam toti patru pe drumul pe care am venit. Deja se intunecase cand ajungem la cabana. Dupa cum a zis ieri Michelle, era ziua nostra de a gati cina, asa ca am urcat in camera noastra, ne-am schimbat si Michelle iarasi mi-a mai cerut 400$ cum a facut si ieri, pentru a-si tine gura in legatura cu mine si Hailey. Am gatit niste fructe de mare, am descoperit ca lui Hailey nu ii plac asa ca a mancat doar salata in seara asta. Dupa masa, ne-am dus toti in living, iar Liam a pus niste muzica clasica. In timp ce vorbeam intre noi, o melodie pe care puteai dansa vals a inceput. Hailey statea pe canapea cu o cana cu ciocolata calda in mana. Cand a auzit melodia, a intrebat cu entuziasm cine stie sa danseze vals. Stie ca eu stiu sa dansez vals.
- Noah stie, zice Michelle cu zambetul pe buze uitandu-se la Hailey, apoi la mine cu un zambet malefic.
Eu stateam pe un fotoliu in partea opusa unde statea Hailey. Vad cum lasa cana pe masa de cafea si se indreaptza cu pasi mici spre mine. Ma uit la ea incercand sa nu zâmbesc. Vedeam cum incearca sa para indiferenta, sa nu schiteze nimic pe fata ei frumoasa, dar nu putea. Obrajii i se imbujoreaza, iar inainte sa scoata vreun cuvant isi musca buzele.
- Dansezi cu mine? ma intreaba cu o voce tremuranda.
Dau din cap afirmativ si ma ridic de unde stateam.
Mainile noastre se impreuna si simt ceva electrizant ce imi ajunge rapid pana in maduva oaselor. Începem sa dansam, neuitandu-ne unul la celalalt ceva timp. Dupa ce face o pirueta si mainile noastre se impreuna din nou, ne uitam unul in ochii celuilalt, apoi ea isi muta privirea rapid. Continuam sa dansam fara ca Hailey sa se mai uite la mine. Când piesa se termina, ii sarut mana si doar atunci ii mai pot vedea fata inca o data. Ochii ei erau plini de lacrimi, de aceea nu se uita la mine. Si-a dat seama ca am vazut ceea ce incerca ea sa ascunda si ne-a zis tuturor ca merge sa isi ia telefonul din camera. Nu am putut astepta sa se intoarca, probabil nici nu se va intoarce. Cu siguranta va sta in camera ei spunând ca vrea sa doarma, fiindca e obosita.

Am asteptat 5 minute si nu s-a intors, deci le-am spus celor doi ca am nevoie la baie. Am urcat scarile rapid, am trecut de usa dormitorului meu si am ajuns in fata usii dormitorului lui Hailey. Am batut si am vazut ca nu raspunde, asa ca am intrat. Nu era nimeni in camera. Începusem sa ma intreb unde este, stiam sigur ca a urcat la etaj si nu a coborat. Atunci mi-am amintit ca penisunea mai avea o biblioteca uriasa. Iar acolo am gasit-o, stand pe un scaun din piele maro inchisa, cu o patura pe ea si cu o carte in mana. Am trecut prin dreapta ei, uitandu-ma cu coada ochiului la ea sa vad daca se uita la mine si chiar asta facea. M-am aplecat in fata semineului din fata mea pentru a-l aprinde, apoi m-am asezat pe cotierul scaunului sau. Ea nu ma baga inseama, doar citea in continuare, iar eu o urmaream cum da fiecare pagina foarte delicat. Trecusera cateva minute. Tot ce se auzea era pocnitul lemnelor din semineu si datul paginilor. Incepuseam sa citesc si eu cu ea, "- Pana la urma o sa reusesti ceea ce ti-ai propus, a zis incet, in timp ce se indrepta spre usa.
- Ce anume?
- Sa ma indepartezi."
Si o lacrima i-a cazut pe pagina. I-am luat barbia cu doua degete pentru a o face sa se uite la mine.
- Focul ma face sa plang, zice ea si isi sterge o lacrima.
- Asta ar fi unul dintre cele mai ridicole lucruri pe care le-am auzit. Nu ma minti pe mine, stiu exact ceea ce simti. Si nu o zic doar pentru a te face sa te simti mai bine, este ciudat, dar eu in majoritatea datilor chiar ma simt exact cum te simti si tu. Suna nebunesc, stiu. Sunt un ciudat, spun si ea chicoteste.
- Scuze ca am plecat asa pe neasteptate.
- Nu ai plecat "pe neasteptate", zic eu facand niste ghilimele prin aer, doar te-ai dus sa-ti iei telefonul din camera si nu te-ai mai intors, Cenusareaso. Iar eu, ca un cavaler adevarat ce sunt, am venit sa te gasesc.
- Cat curaj din partea ta! Sa te aventurezi prin aceasta casa doar pentru a ma gasi pe mine! Hailey zice ironic punandu-si o mana pe frunte incercand sa dramatizeze.
- Doar esti cea mai de pret printesa! Trebuia sa vina sa te gaseasca cel mai bun cavaler din tot tinutul.
- Hai nu te mai atat de mare, zice ea razand si ma impinge in joaca, iar eu ma prefac ca ma doare.
- Oh, nu! Printesa a avut o tentativa de a-l omori pe cavalerul care i-a salvat viata!
- Este o stire demna de prima pagina! Ma duc sa o scriu chiar eu pentru a nu uita nici cel mai mic detaliu, zice ea ridicandu-se de pe scaun si eu merg dupa ea luand-o de mana pentru a o duce la pieptul meu.
- Cavalerul te iarta pentru ceea ce i-ai facut, zic eu ciufulind-o.
- Nici nu ti-am cerut scuze.
- Nu ai zis-o cu voce tare, dar eu stiu ca te gandeai sa faci acest lucru.
- Pe langa faptul ca simti ceea ce simt eu, imi mai citesti si gandurile?
- Aham.
- Ciudatule, spune ea si ma strange si mai tare de mijloc si aceasta actiune ma uimeste.
Inainte de a apuca sa ma bucur de acest moment, apare fiinta aceea pe care nu o pot numi barbat. Liam. Are o fata crispata când se uita la mine si la comoara mea pretioasa. Hailey nici nu isi da seama ca ne priveste, dar o inteleg din moment ce eu sunt in camera. Fiindca sunt un baiat manierat, ma retrag din imbratisarea cu ea si când o privesc, i se citeste pe chip regretul ca am indepartat-o. Ea se uita nedumerita la mine si ii fac semn cu capul sa se uite spre usa, unde se afla Liam.
- Hailey, poti veni sa vorbim? Spune Liam cu un ton calm, dar observ cum i se inclesteaza maxilarul.

Daca nu s-ar fi întamplatUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum