Capitolul 11

62 4 0
                                    

Hailey:
Dupa ce am plecat de la cursa aceea, eu si Liam am decis sa nu mai mergem nicaieri in seara asta si sa mergem direct la hotelul unde suntem cazati. M-a surprins faptul ca l-am vazut acolo pe Ryder. E asa schimbat, din punct de vedere fizic. Un motiv pentru care am plecat din New York este el; atitudinea lui fata de mine se schimbase, credea ca ii apartin. Asa ca, atunci cand am concurat impotriva lui si l-am invins a fost foarte nervos, cum putea o fata sa il invinga pe el. Asa ca m-a impuscat. Probabil voia sa ma omoare, dar nu a avut tinta prea buna, m-a nimerit in brat. Nu mi-a parut rau cand Noah a sarit sa il bata pe Ryder, o merita, desi un pumn ajungea. Noah nu e un baiat care se bate si care este batut foarte rar. Nu stiu de ce a sarit asa la gatul lui Ryder in seara trecuta. Am fost uimita cand a venit pentru a doua oara la mine sa isi ceara scuze, e tipul arogant careia nu si-ar cere scuze nici daca ar sti ca el a gresit. Dupa ce mi-a trantit portiera in fata fara a ma lasa sa mai spun ceva, l-am vazut plecand cu fata aia care avea culoarea pielii ca a lui Lyla, fosta lui iubita. Poate si din acel motiv a ales-o pe fata asta ca sa ii incalzeasca patul.
Apelul telefonic imi spulbera gandurile despre cei doi baieti. Ma uit pe ecranul mobilului si vad ca este Liam.
- Da? Raspund eu.
- Esti gata?
- Da.Cobor in cinci minute.
Este ora 10:00 si 27° C in Vegas, iar eu si Liam mergem sa vizitam orasul. Mi-am propus sa merg neaparat intr-un cazinou si sa fac poze langa acele fantani arteziene minunate.
Cobor cu liftul pana la parter si il observ pe Liam asezat pe una dintre canapelele din piele din receptie.
- Sper ca nu m-ai asteptat prea mult, zic eu bagandu-mi telefonul in gentuta neagra.
- Nu, am venit eu mai devreme, spune el si se ridica in picioare. Mergem?
Eu dau din cap afirmativ.
- Am decis sa facem o plimbare cu elicopterul pe deasupra Vegasului si Marelui Canion. Ce zici?
- Suna minunat!
Excursia cu elicopterul a fost exceptionala! Dar, din nou, Liam a insistat sa plateasca el toata excursia. Crede ca nu am bani ca sa platesc si eu? Cand am aterizat din nou de unde am plecat se facuse ora 6, asa ca mergem sa luam cina la un restaurant chinezesc si apoi mergem sa vedem fantanile Belagio.
- Crezi ca sunt destul de eleganta pentru a merge la restaurant? Intreb eu aratand spre ce sunt imbracata, cu un tricou bleu si pantaloni scurti.
- Da, esti. Si chiar daca nu ai fi si nu te-ar lasa sa intri as inchiria restaurantul pentru o seara pentru a manca tu.
Sunt uimita ca cineva ar face asta pentru mine.
- Hailey?
- Da. Scuze, nu-mi vine sa cred ca ai face asa ceva pentru mine, spune eu zambind si cred ca am rosit deja ca un rac.
- Normal, zice el uitandu-se in ochii mei si un zambet apare pe fata lui minunat de frumoasa. As face orice pentru fata pe care o plac.
Ma place? Sunt surprinsa.
Dupa ce isi termina propozitia, Liam se apropie de mine, astfel incat ii pot auzi respiratia, si isi aseaza buzele peste ale mele. Nu este un sarut profund, puternic, mai degraba unul normal. Ceea ce ma uimeste de fapt, este faptul ca ii raspund cu alt sarut, dar nu unul agresiv, mai degraba bland. Cred ca este cel mai romantic sarut pe care l-am avut pana in momentul de fata, nici macar cu fostul meu iubit,Ryder,nu am simtit ceea ce simt cand il sarut pe acest baiat. fiindca cu Liam chiar cred ca pot ajunge undeva, sa fim mai mult decat prieteni, cum sunt cu Noah. Cand se retrage, sunt putin dezamgita dar nu in totalitate, pentru ca vreau sa aflu ce se va intampla in continuare. Liam se uita in pamant pret de o secunda, iar, apoi, isi ridica privirea spre mine.
- Hailey, stiu ca nu ne cunoastem de prea mult timp, dar eu simt ceva pentru tine si as vrea sa fim mai mult decat prieteni.
A înnebunit? Nu ne stim nici de o săptămână.
Înainte de ai raspunde, rasuflu greoi.
- Liam, nu stiu ce sa zic. Si eu...te plac, dar nu crezi ca e prea devreme? Hai sa asteptam pana cand ajungem in Atlanta.
- Da, Ai dreptate, zice el zâmbind. Dar nu e acel zâmbet pe care îl are atunci cand e fericit cu adevărat. E un zâmbet din politețe. Sa intram, Liam spune si deschide usa restaurantului.
Il urmez la un dintre mesele goale si asteptam sa ni se aduca meniurile. Liam este mai facut decat de obicei. Probabil din cauza faptului că am refuzat să fiu cu el. Ne cunoastem de câteva zile, nu stiu multe lucruri despre el, deși am acceptat să vin la Vegas cu el.
Servim masa in liniste, apoi mergem sa vedem fântânile. Sunt mai frumoase decat ma asteptam, măi ales noaptea. Voi face niste poze si i le voi trimite lui Edan.
- Ce faci? Intreaba Liam si se apropie de bine.
- Îi trimit niste poze lui Edan, de ce?
- Intrebam doar, zice Liam si se intoarce spre fântâni. Sa imi spui cand vrei sa plecam, continuă el, iar eu dau din cap.
Nu mai stam mult si plecam la hotel pentru a ne odihni, deoarece maine plecam spre Chicago. Tăcerea băiatului blond cu care sunt in Vegas chiar m-a surprins in aceasta seara. Cand ajungem la hotel, înainte ca Liam sa iasa din lift il îmbrățișez si ii spun sa nu întârzie maine, ca daca nu, plec fara el. El imi raspunde cu un zâmbet si imi urează noapte bună.
In urmatoarea zi, dimineata, Liam pare foarte bine dispus, ceva l-a făcut să își ia gandul de la seara trecută. Ma bucur ca este din nou cu zâmbetul pe buze, căci baiatul asta nu merita sa sufere. Luam un taxi pana la aeroport acolo unde ne așteaptă avionul familiei Selinger. In avion ma felicita datorită faptului că am obținut postul de stagiat la firma unchiului său Si ca pot începe munca de lunea viitoare. După ce aterizam, Liam imi spune ca ma asteapta luni la firma la ora 10, iar eu ii spun ca voi fi punctuală si ca nu il voi dezamăgi.

Ajung in fata firmei de avocatură a unchiului lui Liam. Ma uit la frumoasa clădire cu geamuri mari fumurii, trag aer în piept și intru pe usa mare din sticlă. Merg la receptie si ii spun femeii care pare neinteresata de tot ceea ce se intampla in jurul ei ca am o programare cu Liam Selinger. Ea imi spune ca biroul său este la etajul 5 și citez "vezi tu ca scrie pe o usa numele său." Asa ca urc pana la etajul spus si il caut pe Liam. O femeie mai in varsta ma vede rătăcind prin clădire si ma intreaba daca am nevoie de ajutor. Aceasta imi spune unde este biroul lui Liam, iar eu ii multumesc. Deschid usa încet și il observ pe Liam vorbind la telefon. El imi face semn sa ma asez pe canapeaua din piele neagră. Cand acesta termina convorbirea telefonică se așează pe un scaun din fata mea.
- Buna! Zice el cu acel zâmbet cuceritor de frumos si isi da parul blond într-o parte. Ai venit.
- Da, după cum vezi.
- Poti incepe prin a-mi face o programare la croitor. Am o strangere de fonduri foarte importanta, iar unchiul nu accepta sa ma imbracat cu un costum pe care l-am mai purtat.
Liam vede ca ma uit la el ciudat si continua sa spuna.
- Doar esti asistenta mea personala.
- Ce sunt?
- Asistenta mea personala.
- Liam, nu am venit aici pentru a fi secretara. Am venit pentru a invata ceva de la avocați pentru cariera mea.
- Uite, stiu ca nu iti place, zice el si se apleacă spre mine . Unchiul nu iti va da ceea ce vrei, ok? De-abia a fost de acord sa iti dea postul asta. Dacă vei sta pe lângă mine vei învăța. Si eu eram "secretara" unchiului acum trei ani.
Nu am ce sa ii spun, decat sa ii multumesc, asa ca asta fac si trec la munca.

Daca nu s-ar fi întamplatUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum