Capitolul 3

111 6 0
                                    


Imi suna telefonul. 7:30. Am uitat sa opresc alarma! Ma ridic din pat si ma indrept cu pasi greoi spre baie. In timp ce ma spal pe dinti imi suna telefonul. Incredibil! Acum ma suna cineva. Imi sterg mainile pe un prosop alb si cand ma uit la ecran vad numele lui Edan. Oare ce vrea?
-Ce e? zic in timp ce ma arunc in pat.
-Buna, Edan! Neața! Ce mai faci? Oh, eu fac bine Hailey, merci de intrebare. Tu ce mai faci? imi raspunde Edan ironic si enervant.
-Da, cum zici tu. Spun eu nepasatoare. Ce vrei?
-Dar ce esti asa nervoasa? Ai stat sa te gandesti la noul tau iubit si nu ai dormit bine?
De-abia m-am trezit si deja ma calca pe nervi.
-In primul rand, este ora 7:45.Cine se trezeste in weekend la ora asta?! Si in al doilea rand, nu am niciun iubit!
-Dupa cum iti suna vocea, cred ca erai deja treaza.
-Am uitat sa opresc alarma. Zic si imi dau ochii peste cap.
-Din moment ce nu ai iubit, am nevoie de o favoare.
-Despre ce e vorba?
-Mama ma viziteaza astazi. Poti sa pretinzi ca esti iubita mea?
Cand aud vorbele lui ma bufneste rasul.
-Ce? Cred ca glumesti. Nu. Nu stiu cum sa ma port ca o iubita.
-Te rog. Macar incearca. Pentru mine...Va dura doar...5 ore. Nu va fi asa de greu.
-Ugghh. Ce ma enervezi! Bine!Ma imbrac si vin la tine.
-Doamne, multumesc! Esti cea mai tare!
-Oh, te rog, stiu ca sunt o zeita.
Dupa 5 minute de lenevit, ma ridic si ma indrept catre sifonier. Din cate am inteles de la Edan, mamei lui ii plac fetele cuminti, dar totusi petrecarete. Hotarasc sa ma imbrac intr-o rochie crem pe care am primit-o
Craciunul trecut si niste balerini.

Ajung in fata blocului in care sta Edan. Este nou construit si modern. Exista o curte extrem de mare in care se aduna vecinii si petrec. Edan mi-a zis ca uneori dureaza asa de mult incat nu poate sa doarma din cauza galagiei. Incep sa urc scarile pana la etajul 1. Ma pregatesc sa bat la usa, dar Edan deja o deschide.
-Buna, Hailey! spune el si ma ia in brate. Ai intarziat!imi sopteste el la ureche.
-Doua minute. Ii raspund in acelasi mod.
Se retrage din imbratisare si se intoarce catre femeia din spatele lui.
-Hailey... ea este mama mea.
Prietenul meu, adica amicul meu, tovarășul meu, mi-o prezinta pe femeia vopsita blond din fata mea. Este cu cativa centimetri mai scunda decat mine si poarta o salopeta rosie ce se asorteaza cu rujul de pe buzele ei.
-Buna! Esti asa de frumoasa! Edan nu mi-a spus ca esti asa de frumoasa! ma complimenteaza mama prietenului meu si vine sa ma imbratiseze.
-Va multumesc! spun umpic rusinata in timp ce o iau si eu in brate. Si dumneavoastra la fel!
-O, te rog! Spune-mi Gloria.
-Imi pare bine sa va cunosc! Si ii zambesc.
Oare de ce fac asta? A, da. Pentru prietenul meu, Edan. Acum imi datoreaza foarte multe.
-Sa mergem la masa! Am pregatit pranzul. Sper ca nu esti vegetariana. Zice Gloria chicotind.
-Nu, nu sunt. Spun eu razand.
Masa este plina de bunatati. Carne de pui, de porc, doua feluri de salata. A venit Craciunul mai devreme anul asta?
-Wow! Cartofii sunt foarte gustosi!
Cand spun asta ma gandesc la micul incident cu Noah.
-Multumesc! Nu e asa mare inginerie. Imi explica Gloria si mai ia o inghititura din sampania ei rose. Dupa cum are gustul, cred ca este Moet. Si cum v-ati intalnit voi doi?
-Pai este o poveste lunga. Edan spune nelinistit.
-Avem prieteni comuni! Zic eu rapid.
Cu placere, Edan.
-Da, cam asa. Ma aproba si se uita spre mama sa zambind, iar apoi se intoarce spre mine mimand un multumesc.
Dupa pranz, ne ducem in living si Gloria incepe sa ne povesteasca despre copilaria fiului ei. Unele lucruri sunt amuzante, precum faptul ca ii era frica de pasari. Cui ii e frica de pasari?
-Cred ca eu ma voi retrage. Spune Gloria aranjandu-si salopeta. Trebuie sa imi fac siesta si deseara ma intorc acasa, asa ca trebuie sa ma pregatesc pentru un zbor lung.
Pleaca din living si se duce in unul dintre dormitoare. E aceeasi camera in care am dormit eu cand am baut cam mult si Edan m-a luat la el.
-Voi pleca si eu. Zic si ma ridic de pe canapeaua neagra. Ne vedem la 7?
-De fapt, planul s-a schimbat. Mergem la un balci, langa Bugord.
-Ah, ok. Ne vedem acolo! spun si ma indrept spre usa cu Edan in spatele meu.
-A, Hailey! Vezi ca nu a fost asa de rau?
-Hmm..da, bine. Nu a fost asa de rau.
-O sa fii o iubita geniala. Zice el si imi face cu ochiul.
Inainte sa mai spuna ceva, ies repede pe usa. Sunt sigura ca urma sa faca un comentariu legat de Noah.

Ajung la masina si observ ca e ora 18:30. Nu are rost sa mai merg acasa, asa ca ma hotarasc sa merg direct spre balci. Parchez masina in parcarea din parc. Pare dragut. Vad niste standuri de inghetata, de bomboane, jocuri la tinta, un montagne russe si masini electrice. Mai sunt 10 minute pana la ora 19:00, asa ca decid sa ma asez la una dintre mese si incep sa ma joc un joc cu masini.
Cu 2 minute inainte de ora exacta, apare gasca mea. Cand ma uit spre ei vad ceva ce ma surprinde. Noah. Ce cauta el aici? Se aproprie de mine si eu devin agitata.
-Buna, Hailey! spun toti la unison.
-Salut baieti! zic eu incercand sa par relaxata.
Edan se aseaza langa mine, Jonas si Jackie in partea dreapta, iar astfel Noah e in fata mea. E imbracat cu un tricou negru si blugi negrii. Nu seamana deloc cu Edan, care poarta un tricou verde cu blugi albi.
-Deci...Ce mai faceti? spun eu ca sa destind atmosfera.
-Foarte bine! raspund Edan si Jonas. Jackie nu spune nimic, ca de obicei, dar isi da ochii peste cap. Cat ma poate enerva uneori!
-Bine. Ma anunta Noah. Ma duc sa imi iau ceva de baut. Si se ridica inainte sa mai spuna cineva ceva.
Dupa cum se comporta, cred ca incearca sa ma evite. Dar oare de ce? Inainte sa imi pot da seama, prietenul meu cel mai bun imi flutura mana prin fata si zice:
-Buuunaa! Pamantul catre Hailey!
Imi revin din transa si imi dau seama ca ma holbam la Noah.
-A, scuze. Zic rusinata, fiindca observ ca toti de la masa au realizat ce faceam. Edan ma priveste cu subinteles, dar nu zice nimic. Ii suna telefonul si se indeparteaza ca sa vorbeasca, iar intre timp Noah se intoarce cu un pahar de bere in mana. Prietenul meu cel mai bun se intoarce la masa.
-Trebuie sa plec. Zborul mamei a fost anulat si trebuie sa o iau de la aeroport si sa o duc la mine acasa. Hailey, mai am nevoie de inca o favoarea pe ziua de azi. Masina ta. Eu am venit cu Jason.
Dau din cap afirmativ.
-Ok, merci. Pa! Zice repede Edan si pleaca.
-"Inca" o favoare? intreaba Jason uitandu-se curios la mine.
-Hai sa nu vorbim despre asta mai bine.
-In fine... Vreti sa mergem la o plimbare? Priveste in partea stanga. Cu masinile electrice? Nimeni nu spune nimic si Jason se ridica in picioare. Ei bine, eu ma dau cu sau fara voi! Noah, vrei?
-Nu cred ca...
-Esti enervant! spune Jackie si isi da ochii peste cap in cel mai insuportabil mod cu putinta.
Fata asta uraste pe toata lumea. Mai ales pe mine.Inca de cand ne-am intalnit. Nu pot sa imi dau seama cum de e impreuna cu Jonas. Mai bine zis,de ce e impreuna Jonas cu ea. Dar cred ca va ramane mereu un mister.
-Oh, mai taci Jackie! Cati dolari vrei sa iti dau ca sa taci dracu din gura? zice Noah foarte nervos si isi inclesteaza maxilarul.
-Nu sunt pe interes! ranjeste Jackie si ii da un sarut lui Jonas pe obraz.
El nu baga in seama aceasta "cearta" mica dintre iubita si prietenul lui, asa ca, continua sa il roage pe Noah sa vina.
-Si, in plus, Hailey are nevoie de un partener.
-Cum de am ajuns eu in discutia asta? Noah deschide gura sa spuna ceva, dar se opreste si se uita la mine cu coada ochiului. Ce serios poate fi baiatul asta!
-Bine, vin. Anunta Noah plictisit si se ridica de la masa uitandu-se la Rolexul de la mana lui, urmand sa dea pe gat berea care ii mai ramasese in pahar.
Ne indepartam toti de masa la care stateam si mergem catre masinute. Ma uit in jurul meu. Tot ce vad sunt baloane cu heliu, vata pe bat, acadele, jocuri la care arunci cu mingi si castigi un animal de plus si standuri cu clatite care ma fac sa imi indrept privirea spre Noah. Atunci observ ca si el se uita la mine. Imi retrag privirea din ochii sai verzi.
Jonas si Jackie se afla cu mult mai in fata decat mine si Noah e la mijloc. Incerc sa maresc pasul si il ajung din urma. Merge asa de repede incat zici ca se grabeste ca batranii la reducerile din marketuri.

Daca nu s-ar fi întamplatUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum