Daca nu s-ar fi întamplat

Capitolul 22

Noah:
Ma aflu la o masa, fata in fata cu detectivul Reeyes, gata sa dau declaratia. Imi pune cateva intrebari personale legate de Hailey, ceea ce mi se pare deplasat, apoi ajunge la parintii mei si la tablouri.
-Parintii dumneavoastra au calatorit 9 luni. Ce ati facut in aceste luni?
-Am mers la facultate si mi-a murit fosta iubita.
-Imi pare rau! Cum a murit?
-Accident de masina, zic incrucisandu-mi mainile.
-Ii cunoasteti pe cei de la care au cumparat tablourile? Dau din cap negativ.
-Multumesc! Dam mana amandoi. La revedere! Ii spun detectivului si ies.
Hailey se ridica de pe scaun cand ma vede si vine spre mine. Ma saruta pe buze si apoi ma imbratiseaza strans, iar eu o copiez. Ii spun ca putem merge acasa, dar nu inainte sa fie eliberati cei care au dat viata acestei fiinte incredibile.
-Hmm...nu stiam ca parintii mei vor veni aici, spune ea uitandu-se prin sectie ca si cum i-ar cauta cu privirea.
-Uite-l pe baiatul meeeu, zice mama venind sa ma imbratiseze. Ce bine ca am scapat! Sper sa-i gaseasca pe nenoricitii aia de la care am luat tablourile! Hailey, ce ma bucur sa te vad! Spune pe o voce pitigaiata si se duce spre prietena mea sa o imbratiseze.
In schimb, tata sta nemiscat si nu zice nimic pana cand ajungem acasa la ei. Acolo, intra direct in biroul lui si incepe sa vorbeasca la telefon. Cu siguranta toata chestia asta ii va afecta afacerea.
-Ce ziceti sa dormiti aici in noaptea asta?
Eu ma uit la Hailey si ea da din umeri.
-Nu am nimic impotriva, spune fata care tocmai s-a asezat pe canapea. Imi place sa petrec timp cu mama ta.
Nu stie cat de bucuros m-a facut cand am auzit asta.
-Atunci aici dormiti, zice mama, se duce langa Hailey si deschide o sticla de vin rosu.
Eu decid sa ma duc in biroul tatei. Intru direct fara sa mai bat la usa, penteu ca stiu ca asta il deranjeaza.
-Nu stii sa bati la usa?
Exact ce ziceam.
Imi pun niste whiskey intr-un pahar de cristal si ma asez pe un fotoliu din piele maro inchisa. Pret de cateva minute, niciunul dintre noi nu zice niciun cuvant.
-Esti constient de faptul ca dupa ce voi muri toata compania mea va fi a ta, nu?
Dau din cap si iau o gura din taria aurie.
-Si de ce imi spui asta?
-Pentru ca, de fapt, nu vreau ca moartea sa ma gaseasca stand in biroul meu de la serviciu. Vreau sa ma pensionez, zice asezandu-se in scaunul de la birou.
-Ai doar 54 de ani, nicio problema de sanatate, nu inteleg de ce vrei sa te pensionezi.
-Am vazut cum o privesti pe fata aceea...nici la Lyla nu te uitai asa.
Cand zice asta se uita catre paharul din mana lui.
-Nu le baga pe Hailey si pe Lyla in aceasi oala, imi inclestez maxilarul.
-Si stiu ca nu o vei lasa sa plece vreodata. Am fost si eu de varsta ta, asa am fost si eu cu mama ta.
Cea mai buna comparatie pe care a putut-o face vreodata! El cu mama de-abia daca isi vorbesc si sunt in aceeasi casa. Nu stiu cum au petrecut alea noua luni doar ei doi.
-Eu nu sunt tu. Inceteaza sa ma mai compari cu tine! Nu eu sunt cel care vorbeste cu mama din joi in Pasti, nu sunt eu cel caruia ii pasa mai mult de starea mea financiara decat de familie! Inspir aer adanc, incercand sa imi pastrez calmul.
-Imi pare rau!
Ma uit la el socat. Ce a spus!? Tata se ridica incet de pe scaun si se apropie de mine tot la fel de incet, batand cu degetele in birou.
-Iti dau firma, pentru ca a fost a tatalui meu si in viitor va fi a copiilor tai. Trebuie sa conduci bine, sa nu-ti fie frica de esec si cand te-ai saturat sa mai tragi, tragi pentru copiii tai ca sa aiba o viata decenta in lumea asta miserabila! Maine vei semna niste hartii ca sa trecem compania pe numele tau. Ma bate prieteneste pe umar si paraseste camera.
Stau cateva minute si contemplez asupra vietii mele. Cat de prost sa fiu sa dau petreceri pentru Lyla daca ea era moarta? Cat de derbedeu pot sa fiu sa cred ca lui tata nu-i pasa de mine si de mama? Pe cand el muncea atat de mult ca sa ne fie noua bine. Ma ridic de pe scaun si ma duc la fereastra din spatele biroului. Dar nu o sa mai fiu niciodata atat de handicapat!
Ma intorc la singurele femei pe care le iubesc si vad ca inca stau lipite de canapea, cu cate un pahar de vin in mana.
-Am comandat pizza, spune Hailey zambind si eu ma asez langa ea.
-Quatro Staggioni?
-Aham, spune si vrea sa ia o gura de vin, dar ii iau paharul din mana si o beau eu. Hailey se uita urat la mine.
-Daca bei prea mult te imbeti si daca te imbeti faci prostioare, ii spun la ureche. Fata cu ochi aurii se uita la mine cu fata putin socata si imi face semn cu ochii ca mama e pe aceeasi canapea cu noi.
Isi linge buzele si isi musca buza inferioara inainte de a-mi spune:
-Atunci merg sa imi mai pun un pahar, pentru ca mereu am facut "prostioare" si surprinzator am scapat cu viata din toate.
Imi ia paharul din mana si se duce spre bucatarie. Eu o urmez ca un catelus care asteapta sa fie scos la o plimbare. Se intinde sa ia sticla de vin si o iau in brate pe la spate. Vad ca nu reactioneaza in niciun fel, asa ca imi pun barbia pe umarul ei. Vreau o reactie din partea ei! Parfumul sau de primavara imi invadeaza narile si ma simt ca in al noualea cer. Imi afund capul mai mult in scobitura gatului ei. Tot nicio reactie! Incep sa ii ating pielea de pe bratele ei catifelate cu degetul aratator, facand linii de sus in jos. Toarna vin in pahar atat de incet, ceea ce ma face sa cred ca ii place ce se intampla si nu vrea sa se termine prea curand.
-Cat crezi ca va mai dura asta, Hailey? Sa ma faci sa te vreau in fiecare minut in care te vad, te ating si tu sa ma refuzi de fiecare data? La un moment dat o sa ma satur si ori o sa sar pe tine ca un animal ori te voi lasa in pace, zic printre dinti atingandu-mi obrazul de obrazul ei. De data asta primesc un zambet din partea ei, dar tot tace si continua sa toarne bautura, aproape ca da pe afara din pahar si cade pe blatul alb de marmura.
Intr-un final se intoarce spre mine si spatiul dintre buzele noastre este mai mic de zece centimetrii. Imi atinge obrazul nebarbierit cu degetele ei si se uita in ochii mei, apoi isi baga mana rapid in parul meu si imi impinge capul spre al ei, stand frunte-n frunte.
- Noah, niciun animal feroce nu si-ar lasa prada in pace, spune si buzele noastre se intalnesc, la final buza mea de jos fiind victima unei muscaturi.
Cu toate cele spuse si facute, ea pleaca gratios din bucatarie cu tot cu paharul ei plin ochi, pe mine facandu-ma sa o vreau aproape de mine si mai mult.
Privim un film cu ambii mei parinti, apoi ne retragem in camerele noastre. Pe tot parcursul vizionarii mi-am tinut mana pe umarul iubitei mele, iar la final mi-am dat seama ca i-au dat lacrimile. Hailey se duce si face un dus, dar cu greu ma abtin sa nu intru peste ea. Iese din baie doar cu o camasa de-a mea pe ea. Sa-mi bag! Fata asta chiar vrea sa innebunesc! Vine spre mine ca o pisica si sa aseaza in poala mea.
-Mi-a spus o pasarica ca mori dupa mine, spune si imi lasa un sarut umed pe gat. Poate mor si eu dupa tine...vrei sa afli?
Dupa ce aud intrebarea o ridic in aer si o arunc in pat, cu mine peste ea.
-Jucam jocul tau, dar dupa regulile mele, ii zic la ureche, apoi ii musc lobul urechii.
-Noah...
-De acum imi gemi numele, Hayles? O intreb si imi scapa un suras. Nici n-am inceput de-a binelea...
Buzele noastre se ating din nou, incepand un dans frantuzesc. In acelasi timp, eu deschid nasturii camasii. Iubita mea, incearca sa-mi dea jos tricoul, asa ca zic sa o ajut, sa vada ca-s gentleman. Imi fixez una dintre maini pe soldurile ei si simt cum i s-a facut pielea de gaina la atingerea mea. La dracu! Fata asta ma vrea la fel de mult cat o vreau eu pe ea! Vreau sa ii dau singura piesa vestimentara care mai este pe ea, dar ma opreste.
-Nu....nu inainte de casatorie, zice ea incet, de parca ar vrea sa nu deranjeze.
-E ok, mersi ca mi-ai spus! O asigur eu si continuam de unde ramasesem, tot cu saruturi mari si mici, perfecte, imperfecte, ca niste flori de pe camp. O musc din nou de lobul urechii, geme din nou si imi dau seama ca acela e punctul ei sensibil. Zambesc.
-Te iubesc! Ii marturisesc, iar ea imi zambeste si imi zice:
-Doar sunt cea mai geniala persoana care s-a nascut de la nasterea ta incoace, incepem amandoi sa radem. Si eu te iubesc, Noah! Imi mangaie obrazul in timp ce se afunda in ochii mei.