Publicată la editura Bookzone.
Capitolele nu sunt editate așa cum sunt publicate.
Drako (Latura sa întunecată)
Despre băiatul care a renăscut din foc.
Atunci când destinul aduce împreună două persoane care nu ar fi trebuit să mai aibă de-a face, l...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Oficial, seria #Drako s-a reîntregit și a cunoscut o finalitate.
It's been a long ride!
Sincer, nici nu mai știu sigur în ce an am început să scriu la această carte. A apărut brusc, alimentată de o dorință cruntă de a-mi ocupa gândurile negative cumva. Am pierdut pe cineva drag, și, pentru o perioadă, m-am pierdut pe mine. Încă mă mai pierd uneori, însă ceea ce am aici, ce am reușit să construiesc împreună cu voi pe Watt îmi amintește că poate nu trăiesc în van. Că poate reușesc, cumva, să fac viața unora mai amuzantă prin ceea ce scriu. Mai relaxantă. Mai palpitantă. Wattpad-ul e un refugiu în care m-am adăpostit într-o perioadă de cumpănă, și care a devenit, încetul cu încetul, o a doua mea casă.
Am plecat de la zero, în ciuda faptului că mai aveam un cont secundar. Kiera Aslog a pornit de jos, și a fost ajutată de cei cărora le-a plăcut ceea ce scrie. A fost o călătorie plină de momente de maximă tensiune, de frustrare, de râsete și voie bună. Ați reușit să construiți alături de mine o comunitate atât de frumoasă, atât aici, când și pe Facebook sau Instagram, încât uneori mă surprinde acest lucru. Eu sunt puțin (mai mult) antisocială în viața reală. Nu-mi fac ușor prieteni, nu știu să primesc sau să ofer complimente, și în niciun caz nu m-am gândit la mine ca la o persoană interesantă, ce ar avea lucruri de spus. Deci, dacă vreodată v-am răspuns sec sau, idk, nu așa cum v-ați fi așteptat, nu e din cauză că nu mi-a păsat îndeajuns de mult. Doar... Așa sunt eu. Mai rece și mai rezervată. Recunosc însă că de când am pătruns în mica familie de Kierași am învățat să mă mai destind mai des. Să râd mai des. Să am încredere mai multă în mine mai des. Ați făcut atât de multe lucruri minunate pentru mine, încât am doar respect și considerație pentru întreaga comunitate de aici.
Drako a prins viața datorită vouă, și nu cred că voi uita vreodată întreaga perioadă în care am scris la această carte. Vara aceea, în care am scris mai bine de jumătate din carte, va reprezenta pentru mine o amintire ce-mi va aduce mereu zâmbetul pe buze. Țin minte că-mi făcusem o obișnuință de a posta întotdeauna seara, când consideram că ați avea mai mult timp liber. Și am postat. În fiecare zi. O vară întreagă. Îmi tresărea inima la fiecare vot și la fiecare comentariu primit pe neașteptate. Injuriile la adresa lui Drako sau Bruno, rostogolirea de ochi la deciziile luate de Joanna, râsetele cu Evan sau Jizzy, intriga adusă de Hex la început. Am trecut prin atât de multe alături de voi, încât mi se pare că a trecut o veșnicie de atunci. O veșnicie pe care aș vrea să o mai trăiesc. Pentru încă o viață viitoare. Sau mai multe.
Propunerea publicării a venit brusc. Mult prea brusc. Fix de ziua mea mai exact :)). Și am avut rețineri, cred că și acum mai am, însă învăț alături de voi să privesc spre partea plină a paharului. Știu că mă vor aștepta multe de acum, păreri bune sau mai puțin bune, însă, atât timp cât numărul celor cărora le-a plăcut va fi mai mare decât a celor cărora nu le-a plăcut, nu voi regreta niciodată faptul că am luat decizia de a lansa cartea spre publicul larg. Asemenea decizii aduc după sine consecințe peste consecințe, însă am încrederea că îmi veți oferi sprijinul necesar pentru a trece orice.
Prin acest mesaj mă adresez vouă, oamenilor care mi-au fost alături. Mulțumesc pentru fiecare șansă acordată cărții. Pentru fiecare vot. Pentru fiecare comentariu. Pentru fiecare recomandare. Am câștigat persoane minunate prin experiența Wattpad. Pe unii i-am pierdut pe drum, pe alții am reușit să-i păstrez alături de sufletul meu. Să nu credeți pentru o secundă că aș putea să-i uit pe cei care au fost lângă mine. Recunosc, uneori mă întristez la gândul că au fost unele persoane care m-au susținut la început, dar apoi au dispărut, ca păpădiile ce se pierd în văzduh. Oamenii nu vor rămâne necondiționat, însă le mulțumesc tuturor. Celor care au rămas. Și celor care au plecat. Într-un fel sau altul, mi-ați oferit o lecție importantă de a lua viața așa cum e ea, cu bune și cu rele.
Experiența Drako se încheie aici, însă, după cum știți, ne vom mai regăsi cu ei și cu alte ocazii. Publicarea acestei cărți este meritul vostru, nu uitați cât de multă importanță puteți juca în viața cuiva care scrie pe această platformă. Nu lăsați pe nimeni să vă spună că cititorii nu sunt importanți. Sunteți o cheie spre o sumedenie de uși. Restul, vine de la sine.
Mulțumesc, pentru tot.
Pentru Drako și Joanna.
Pentru șansa de a mă regăsi și a cunoaște fericirea.
Pentru șansa de a ieși din carapace, măcar cât să văd oportunitățile de dincolo de propriile temeri.
