Miriam, o fată cu ochi azurii și puteri înnăscute care își ascunde identitatea și cele mai mari secrete ale sale în spatele unui aspect complet diferit de al ei. Unica aspirație a sa este cea de răzbunare pentru ceea ce i s-a luat încă de când era m...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
~MIRIAM~
Azi trebuie să fiu discretă. Până acum făceam totul fără să-mi pese de urmele pe care le lăsam după crimele pe care le făceam. Deși ele nu sunt chiar crime. Crimă a fost atunci când o armată întreagă de vampiri mi-au măcelărit familia. Ceea ce fac eu este mai mult dreptate, iar acum vorbesc în numele tuturor oamenilor. Nu mai vrem să trăim într-o lune în care pericolul îți bate la ușă. E timpul ca toți vampirii să fie scoși din ecuație, să dispară pentru totdeauna.
Ținuta din această seară are un ton mai elegant, dat de fusta plisată de culoarea bronzului care îmi acoperă puțin genunchii. Topul pe care l-am ales seamănă mai mult cu un sutien pompos, dar e perfect ca să atrag privirile vampirilor. Ei mereu caută sofisticatul, dar și îndrăznețul. În schimb, eu nu sunt așa dar mă conformez standardelor lor pentru a-mi ușura cât de cât munca. Sunt recunoscătoare totuși pentru că am forme, nu sunt nu știu ce de exagerate, dar în comparație cu înălțimea mea de care toată lumea se leagă, bustul și șoldurile mă fac mai atrăgătoare în ochii tuturor. Cât de josnic. De parcă frumusețea constă numai în modul cum arăți și cum te îmbraci.
De coapsă, sub materialul vâlvoi al fustei, mi-am atașat cureaua în care îmi ascund pumnalul. E pentru siguranța mea. În cazul în care inamicul reușește să se descotorosească de arma mea. Într-o luptă mereu îți trebuie una de rezervă. Cel puțin una.
Ca să acopăr teaca în care stă așezată katana la spatele meu, îmi iau și capa purpurie. Până acum am purtat-o doar în prima zi când am ajuns aici. Deci nu va fi problemă cu cetățenii care mi-ar putea recunoaște mantia de mătase scumpă.
Pentru început, am ales un loc pe care până acum nu l-am mai vizitat. Prin vizitat mă refer la intrat, ochit câțiva vampiri și apoi ieșit. Atmosfera de aici e la fel ca și în toate celelate zile. Toți prezenții din încăpere se distrează. Săracii de ei dacă ar știi câți demoni doresc să îi vâneze. Dar de asta sunt eu aici. Ca nicio persoană să nu pățească nimic. Pot pune pariu că rata oamenilor omorâți din ultimele zile de când mă aflu eu prin zonă a scăzut considerabil. Și va scădea până când ca ajunge la zero. Sau cel puțin asta îmi propun să fac.
Din câte îmi dau seama, acest local este unul exclusivist. Posibil să fi dat peste un bar perfect de unde pot să ucid pe cel puțin zece băutori de sânge proaspăt venit din arterele oamenilor. Sigur mă plimb pe lângă niște vampiri din clasele mai înalte, cei care se cred mai superiori față de vampirii de pe străzi. Și așa și este. Ținutele și băuturile comandate nu numai de vampiri, ci și de persoanele fără colți ascuțiți sunt groaznic de scumpe. Cercetez bine zona să văd dacă sunt demoni care mă urmăresc atent, dar nu văd pe nimeni special care să stea numai cu ochii asupra oricărei mișcări pe care o fac. Așa cum speram, încă nimeni nu mi-a luat urma. Asta semnifică numai un singur lucru. Pot trece la treaba pentru care am venit aici.
