Miriam, o fată cu ochi azurii și puteri înnăscute care își ascunde identitatea și cele mai mari secrete ale sale în spatele unui aspect complet diferit de al ei. Unica aspirație a sa este cea de răzbunare pentru ceea ce i s-a luat încă de când era m...
Toată noaptea mi-a stat în gând discuția avută cu acea misterioasă fată cu capă din restaurant. Tot ceea ce a rostit, îmi dădea impresia că vine din străfundul inimii, era foarte serioasă. Dar la final mereu adopta un aer nepăsător, corectându-mi concepțiile despre cum că ea ar știi despre existența vampirilor. Nu ar fi o noutate pentru cei care locuiesc în Atlas. Toți de aici cunosc acest secret și majoritatea de asta rămân aici. Am creat și conduc acest tărâm pentru ca ambele tabere, a oamenilor și vampirilor, să trăiască în armonie, fără să ne fie niciunuia teamă de posibile atacuri. E simplu. Vampirii nu ucid oameni, iar oamenii nu ucid vampiri.
În schimb, fata tânără nu e din aceste locuri. Nici măcar nu ia în calcul posibilitatea ca astfel de băutori de sânge, după cum i-a numit ea, să existe pe aceste pământuri. Presupun că a avut o viață extrem de bună și norocoasă dacă încă nu a dat nas în nas cu vreun vampir, iar ea să nu cunoască acest lucru.
Așa că mă gândesc să țin secretul departe de ea. Chiar dacă în Spirit sau chiar alte locuri, șansele sunt enorme în descoperirea existenței vampirilor, eu nu-mi doresc ca ea să afle încă de pe teritoriul meu că toată viața ei a trăit pe lângă un pericol iminent. Aici nu va păți nimic pentru că vampirii din Atlas nu doresc ca persoanele să dispară, dar în Spirit e complet diferit. Vampirii sunt nemiloși și îi calcă pe oameni în picioare. Nu contează că în următoarea zi ei s-ar putea să nu mai aibă din ce se hrăni. Aceștia ucid oamenii fără scrupule, iar într-o zi acțiunile lor vor fi schimbate. N-am să permit așa ceva, dar până atunci trebuie să mă gândesc cum să ascund cât mai repede vampirii din oraș. Singura modalitate e să îi fac pe toți să folosească Illusio (illusio (latină)= iluzie). De aproape deceniu niciunul nu și-a mai folosit puterile pentru a se ascunde de văzul tuturor. Iar ceea ce am să le cer nu va fi pe placul tuturor, dar fără doar și poate mi se vor supune.
Și nu. Nu fac toate acestea doar pentru acea fată care m-a uimit prin ura ei față de, încă o dată, băutorii de sânge. Nici măcar nu am auzit din gura ei să spună despre vampiri că sunt ființe, cu excepție făcând vaza când am pomenit eu despre așa ceva, iar ea a negat. Toată antipatia aceasta i s-a format probabil din cauza acelor povești de speriat copii despre care tot pomenea. Cel mai probabil părinții o amenințau adesea cu astfel de fabule, iar copilăria ei a fost subjugată de frica față de aceste ființe. Din acele zece minute în care am discutat, mi-am dat seama că sub toată ura canalizată pentru vampiri, în adâncul sufletului este înrădăcinat un puternic sentiment de teamă. Oricât de mult s-a chinuit, nu aveam cum să nu observ frustrarea pe care o trăia când încerca să-mi explice că nimic nu e adevărat, nici măcar vampirii.
Ar fi un șoc enorm pentru ea să afle că s-a înșelat. Și nu numai, ci și pentru restul călătorilor care au trecut pe aici ca să facă parte din festivalul nostru sau care doar poposesc câteva nopți pentru a se odihni.
M-am decis. După festivalul pe care îl găzduim, următoarele trei zile vampirii își vor ține ascunsă identitatea pe străzi cu ajutorul Illusio-ului. Nu e o eternitate pentru nimeni să aștepte așa puține zile pentru ca viețile tuturor să revină la normal.
- Elijah! îmi chem mâna dreaptă care mă ajută cu conducerea acestui loc.
În mai puțin de cinci secunde acesta apare în pragul dormitorului, care totodată e și biroul de unde rezolv anumite probleme statale.
- Conte Ulqiorra! mă salută cu o plecăciune scurtă.
- Am nevoie să faci ceva foarte urgent.
Trag un ochi pe geam și apoi mă uit la ceasul de pe biroul meu, care arată că mai este o oră până la răsăritul soarelui.
- Orice poruncești.
- De azi înainte în Atlas vom avea o nouă regulă. Am stat și am cugetat ore întregi dacă e benefică sau nu decizia mea, dar în final m-am convins că așa ar fi cel mai potrivit. Anunță toți vampirii din oraș și să faci acest lucru înainte de răsărit. De acum înainte, după fiecare festival pe care îl vom aranja, în următoarele trei zile, niciun vampir nu-și va dezvălui adevăratul chip.
- Adică vrei să spui să folosească Illusio asupra oamenilor? se miră el.
- Da. E ceva ce te deranjează?
- Nu chiar, dar nu crezi că e dintr-o dată decizia? bate câmpii în retragere.
- Poate, dar să facă bine să mă asculte. Nu cred că vor să aibă probleme mai târziu cu mine. Și să fie clar, le cer doar Illusio. Nici o șmecherie ăn plus. Nu am de gând să mă trezesc cu plângeri din partea persoanelor că nu-și mai aduc aminte de ce și cum au mușcături de-a lungul corpului.
- Așa cum spui tu, Ulqiorra, se supune acesta.
- Te rog să anunți cât mai repede fiecare vampir din Atlas. Să nu rămână vreunul care să nu afle până la răsăritul soarelui.
Văd că se gândește dacă să plece sau să îmi spună ceea ce-i stă în gând. După câteva secunde în care dă în retragere, îl scutesc de orice greutate.
- Elijah, ai ceva ce ai vrea să-mi comunici?
Se foiește și își mută atenția pe un obiect di spatele meu. Îmi evită privirea deoarece știe că ceea ce urmează să aud nu îmi va conveni.
- În pădure, la aproximativ o oră de la intrarea din nord, au fost găsiți Michael, Antony, Isaac și Eston. Toți fără suflu, mă lămurește el.
- Ce mama mă-sii căutau ei pe acolo, în primul rând? urlu fără să-mi dau seama.
- Nimeni nu știe, mai că nu se scuză că nu a reușit să afle. Ați vrea să continuați cu al doilea rând?
- L-ați găsit pe făptaș? încerc să rămân de data asta calm.
- Încă nu, dar toți consideră că de vină sunt mai mulți. Oricât de priceput ar fi, nici măcar un vampir nu ar putea să le țină singur piept celor patru. Tehnic vorbind, făceau parte din elita de juniori. Aveau cunoștințe excepționale despre apărare și atac.
- Ai dreptate, îi confirm bănuielile. Încercați să aflați de acea grupare de atacatori. Dacă s-au infiltrat în Atlas, trebuie opriți. Cât mai repede, accentuez ultimele cuvinte.
- Deja au început căutările, mi-o ia înainte.
- Așa și cum așteptam de la tine, Elijah. Acum te poți retrage.
Am nevoie să mă gândesc la anumite situații. Dacă cei care, indiferent de erau oameni sau vampiri, se află în Atlas, în regatul meu, atunci avem o mare problemă.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
