𝕄𝕒𝕪𝕕𝕒𝕪 | 𝕧𝕠𝕝𝕦𝕞𝕖 𝕀

7.

-Cât timp vor sta aici? îl întreb pe Subin atunci când intram in camera lui.
Subin-Când le-a întrebat Seungwoo asta, ele au spus ca vor sta pana intr-o săptămâna.
-Yey. zic sarcastica și ma arunc in patul lui.
Îmi scufund capul in perne și inspir parfumul care era imprimat in ele ce îmi trezea fiori pe sirea spinării.
Simnt cum partea cealaltă a patului se lasă in jos și doua mâini îmi cuprind talia trăgându-ma la pieptul sau.
-Ce e cu tine azi? întreb și îmi ridic capul pentru al privi in ochi.
Subin-Adică?!
-Adică azi ai fost mai lipicioas ca de obicei. ma întind și ii ciugulesc parul.
Subin-Așa am simțit nevoia. Și ce, nu am voie sa îmi sufoc iubita? întreabă și se întinde spre mine pana ajunge deasupra mea.
-Bă da dar mi se pare ciudat.
Am vrut sa ma întind și sa îl dau jos de pe mine, dar îmi prinde mâinile deasupra capului. Se apropie de mine și îmi plasează un sărut scurt pe buze.
-Ce încerci sa faci, Jung? întreb și îmi ridic o sprânceană.
Subin-Doar îmi sufoc iubita, Kim.
Se da jos de pe mine și ma trage din nou la pieptul lui.
-O sa te omor intr-o buna zi. îl ameninț și îmi pun capul pe pieptul sau.
Subin-De abia aștept sa o văd și pe asta. surâde și începe sa îmi mângâie parul. Cum a fost azi la fete?
-Destul se bine. Am vorbit, am ras și mi-au arătat colecția de rochii facute pentru noi 7. Și ca de obicei au început cu întrebările alea.
Subin-Cele cu nunta și botezul? întreabă râzând.
-Da. Fetele alea chiar au unele fixuri ciudate. Cred ca mai bine eu încep sa le sacai la cap in privința găsirii unui iubit.
Subin-Amuzant. Știi doar ca vor sa te vadă fericita și restul.
-Știu și de aceea le iubesc și le spus ca am o eternitate la dispoziție.
Subin-Nu ai de unde sa știi.
-Ya. Nu mai spune asta niciodată. ii ameninț și îmi închid ochii. Îmi e somn. Noapte buna. Te iubesc.
Subin-Noapte buna. Și eu te iubesc. Dar nu vrei sa te chimbi mai întâi?
-Nu. O fac mâine dimineața.
Ma cuibăresc mai bine in brațele lui, iar in scurt timp adorm.
Eram deja treaza de câteva minute bune, dar tot ceea ce am făcut pana atunci a fost sa stau rezemata de pervazul balconului și ma uit la cerul plin de nori. Afara ploua destul de tare, iar sunetul ei lovindu-se de acoperiș, te calma. Chiar dacă înainte uram și îmi era frica de ploaie, acum pot spune ca o ador. Ador zilele ploioase, mai ales momentele când stau pe balcon și ma uit la cer.
Intru înapoi in camera și văd ca Subin încă dormea. Zâmbesc când ii văd fata adorabila și asez mai bine pătura peste el.
Ies cu grija din camera și intru in a mea pentru a ma schimba și a-mi face rutina de dimineața. Îmi iau o pereche de jeans albaștrii și o bluza pe gât neagră. Ma încalț din nou cu bocancii și îmi iau deasupra un pulover bej. Ma dau cu puțin rimel și puțin ruj roșu, iar parul după ce îl piaptănă îl prind intr-o coada la spate și îmi pun ochelarii de vedere. Chiar dacă nu purtam prea des ochelarii, tot am nevoie câteodată de ei Maia leș când stau înăuntru.
Cobor, iar destinatia principala pe care o am e direct bucătăria pentru a mânca ceva.
-Buna dimineața. salut personalul și ma îndrept spre aparatul de cafea.
Amna-Buna dimineața, domnișoara Yoohyeon. spune și vine lângă mine oprindu-ma din a-mi face o chefea. Lasă-mă pe mine sa îți pregătesc micul-de-jun. Ce ai vrea sa mănânci? îmi zâmbește.
-Ompleta. Nu e nevoie sa ma ajuți cu absolut nimic. Ma descurc singura. ii zâmbesc la rândul meu.
Pot spune ca Amna îmi este ca o mama încă de când a venit in palat. Chiar dacă are doar 37 de ani, ea are grija de noi și chiar își face griji, iar faptul ca este incredibil de frumoasa la vârsta ei e un punct in plus pentru a atrage toate privirile asupra ei.
Amna-Știu ca te descurci, dar asta e slujba mea.
-Atunci eu o sa te scutesc de încă o treaba. spun și pornesc aparatul de cafea.
Amna-Lasă-mă măcar sa îți fac eu omleta așa cum îți place. spune și face ochi de cățeluș.
-Fie. Știi doar ca nu îți pot rezista atunci când faci ochii de cățeluș. cedez in cele din urma.
Ma asez pe unul din scaunele și privesc prin jur zâmbind. Personalul de aici chiar e unul dintre cei mai drăguți posibili. Brusc îmi aduc aminte de acea asera.
-Amna, in urma cu 2 săptămâni, de ce ai mințit ca tu ai fost cea care se plimba prin jurul camerei mele. spun și ma uit la ea văzând-o cu începe sa tremure.
Amna-D-dar chiar eu am fost. se bâlbâie și continua sa gătească.
-Bă nu. Știu prea bine ca in seara aia, după cine, ai plecat acasă. Știi cine a făcut asta și vreau sa îmi spui adevarul.
Amna-Nu pot sa o fac. spune lăsând capul in jos.
-De ce nu? Pana la urma eu sunt aici pentru a proteja oamenii. spun și ma duc spre ea.
Amna-Îmi este pusă in pericol viața și locul de munca. De asemenea a spus ca va face și vouă rău.
-Nu o sa se întâmple asta niciodată. Îți primit. îmi asez mâna pe umărul ei și ii zâmbesc. Spune-mi doar numele acelei persoane și nu voi face nici un grec necugetat in privința ei.
Amna-A fost fata aceea noua, așa zisa fiica a Regelui Seungwoo.
Ochii mi se deschid in șoc și pur și simplu nu mai știam ce sa spun.
-Cum a îndrăznit sa facă asta? spun in șoaptă de abia auzindu-ma.
Amna-Nu ii spune Regelui Seungwoo. Nu vreau sa aive iar vreo ieșire. spune și se uita in ochii mei.
-Nu o voi face, dar voi avea eu grija de acea prefăcută.
După ce termin de mâncat și ma asigur ca Seungwoo in sala de conferințe, ma îndrept spre ea. Doar ce am intrat pe coridorul lung și ma intersectez cu cele 4.
Lisa-Ah. Buza. zice zâmbind și îmi face cu mâna.
-Buna. zic și trec pe lnga ele.
Jennie-Ai idee unde sunt ceilalți băieți cu care stai? întreabă și ma opresc din mers întorcându-ma spre ele.
-Sala de conferințe. zic sec și ma uit la ele.
Jisoo-Putem sa venim și noi? întreabă cu o urma de speranța in glas.
-Nu. E interzis persoanelor care nu ai legătura cu gărzile regale.
Jennie-Oh. Ce păcat. spune și lasă capul in jos.
-Mai aveți și altceva de întrebat pentru ca am treaba. zic rece.
Rosé-Nu. Doar pleacă.
Îmi dau ochii peste cap și ma întorc cu spatele, plecând de lângă ele și intrând in sala.
Exact cum ma așteptăm, băieții erau aici.
-Chiar nu am voie sa le bat? întreb pentru a nu știu cata oară și ma asez pe scaun.
Seungsik-Nu ai voie. Nici unul nu avem voie sa le facem ceva.
-Chiar le-aș bate rău de tot, mai ales pe Rosé. ii spun numele cu o voce pițigăiată și îmi las capul pe spate.
Heochan-Ce a mai făcut de data asta? se uita la mine și bate in masa.
-Dar ce nu a mai făcut prefăcută. A amenințat-o pe Amna cu pierderea locului de munca, cu moartea și ca ne va răni chiar și pe noi.
Seungsik-Ce vrei sa spui cu asta?
-Zic ca ea e persoana care mi-a dat târcoale in fata ușii camerei mele in noaptea aia. A AMENINȚAT-O PE AMNA CU CEEA CE O DOARE CEL MAI TARE PENTRU A RECUNOAȘTE CEVA CE EA NU A FĂCUT DOAR CA SA SE SCAPE. tip și dau cu pumnul in masa. O urăsc.
Îmi asez coatele pe masa și îmi astup fata cu palmele.
Hanse-Fata aia e chiar dusă cu pluta rău de tot. Ma mir cum de e sora voastră.
Sejun-Ea nu e și nu va fi niciodată sora noastră. Sora noastră adevarata, încă de mică a zis ca va avea grija de nou chiar dacă e cea mai mică din familie. Nu s-ar comporta niciodată urat cu noi. spune aspru și se ridica in picioare.
Byungchan-Ar trebui sa ii spunem lui Seungwoo tot ce se întâmpla pe aici in ultimul timp.
Hanse-Încă nu. Mai bine facem un plan și o lovim unde o doare cel mai tare. Așa ii demonstram și lui Seungwoo adevăratul pentru ca așa nu o sa me creadă.
Subin-Buna ideea. Iar ceea ce i-a zis Amnei nu o va face sa para chiar atât de inocenta. O fi scăpat ea destul de ușor când a lovit-o pe Yoohyeon, dar de data asta nu o sa ii mai meargă.